Comisia pentru Situații Excepționale s-a întrunit astăzi într-o ședință, aprobând, potrivit prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi,  o listă de decizii de ordin social care vizează cetățenii, dar și de mediul de afaceri.   Printre acestea se regăsesc deciziile ce vizează activitatea mediului de business, ce țin de extinderea perioadei de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor și a Programului de rambursare a TVA până la 31 mai 2021 inclusiv.   Până la 31 mai curent, va fi permisă deducerea în scopuri fiscale și scutirea de impozitul pe venit, precum și de contribuții și prime obligatorii,  pentru plățile efectuate de angajatori la procurarea vaccinelor contra COVID-19. Aureliu Ciocoi a menționat aprobarea altor măsuri de simplificare a administrării fiscale, care vor fi prezentate ulterior ( cu detalii suplimentare vom reveni).

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Din 1 ianuarie 2020, gestionarea contingentului tarifar la importul de carne din Uniunea Europeană în regim preferențial clasificat la pozițiile tarifare 0203 și 0207 va fi asigurată de Serviciul Vamal prin intermediul SIIV „Asycuda WORLD”. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modul de administrare a contingentului tarifar la importul de carne, propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform autorilor proiectului, acesta a fost elaborat în urma unor sesizări din partea mediului de afaceri despre fluctuația nejustificată a prețurilor la carne (materie primă), precum și celor ce țin de aplicarea unor practici neloiale din partea traderilor în procesul de import și realizare a cărnii (preponderent de porc și de pui).

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.

Din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor putea fi compensate doar dispozitivele medicale aprobate prin ordin comun al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, categoriile acestora fiind stabilite anual de către Consiliul pentru dispozitive medicale compensate. Prevederile ar putea fi incluse în Regulamentul privind mecanismul de compensare a dispozitivelor medicale din FAOAM în condiții de ambulator.   În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul  de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative, dar și aprobarea regulamentului menționat, care va asigura temeiul legal de reglementare a compensării medicamentelor și dispozitivelor medicale în condițiile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Serviciul Vamal asigură că operațiunile de vămuire a bunurilor livrate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale vor fi mai sigure, dar și mai rapide. Autoritatea vamală, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a elaborat mecanismul de declarare prealabilă a coletelor livrate prin poșta rapidă. Noul sistem este prevăzut pentru procesarea prealabilă a trimiterilor poștale internaționale. Potrivit instrucțiunii elaborate și prezentate în cadrul unei ședințe care a avut loc zilele trecute, noul mecanism va funcționa în baza schimburilor de informații dintre organul vamal și operatorii poștali.

Agenția de Guvernare Electronică, în comun cu Cancelaria de Stat, a elaborat proiectul hotărârii cu privire aprobarea Conceptului Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” (SI RRSIS) și a Regulamentului privind modul de ținere a Registrului resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost inclus pentru examinare în agenda ședinței secretarilor generali din 25 februarie curent.   Potrivit notei proiectului, prin instituirea acestui sistem Guvernul va pune la dispoziția autorităților și instituțiilor publice un mecanism eficient de evidență a resurselor și sistemelor informaționale de stat, ceea ce va contribui la facilitarea reutilizării soluțiilor tehnice existente și interoperabilității acestora.

Stimată echipă a Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate, Serviciul Fiscal de Stat Vă adresează sincere felicitări și urări de bine, continuitate în realizarea obiectivelor propuse, rezistență și eficacitate în acumularea unei experiențe de succes. În această perioadă, revista a reușit să promoveze civismul fiscal, precum și să stabilească relații de cooperare cu cititorii.

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

Vor putea persoanele fizice  angajate în cadrul unei companii rezidente a Parcului pentru tehnologia informației să beneficieze de dreptul la desemnarea procentuală din suma impozitului pe venit calculată aferent veniturilor impozabile obținute, ce nu țin de activitatea desfășurată în cadrul Parcurilor IT?   Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale. 

În contextul modificărilor operate prin Legea nr. 257/2020, în unele acte normative, în special la Legea nr.1417/97 și Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului III și IV al Codului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință următoarele. Începând cu 1 mai 2021, intră în vigoare modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care stipulează faptul că întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

În Republica Moldova va fi lansată o platformă informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală. Aceasta va fi constituită din sistemul informațional în domeniul protecției obiectelor de proprietate intelectuală  (SI e-OPI) și sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI). Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii respective.   Posesor și deținător al SI e-OPI va fi Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar în calitate de administrator tehnic – Serviciul Tehnologia Informației și Securitate. Totodată, posesor și deținător al SI e-RCI va fi Serviciul Vamal, iar Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe va asigura administrarea tehnică a sistemului.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale – rezidenți ai RM vor primi subvenții din bugetul de stat ca urmare a angajării a persoanelor care pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive ce preced lunii de angajare nu au avut venituri salariale, aferent categoriilor codului 101 (persoană angajată pe bază de contract individual de muncă), 105 (persoană angajată prin contract civil), 123 (persoană angajată prin cumul) din Clasificatorul categoriei persoanelor asigurate și a persoanele cu dizabilități.   Proiectul Regulamentului privind mecanismul de subvenţionare a locurilor de muncă elaborat de Ministerul Finanțelor a fost inclus pe ordinea de zi

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

Conform prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.