Studiu ce caz: Compania de construcții B a încheiat un contract de arvună cu un potențial cumpărător D (persoană juridică) un bun imobil cu destinație comercială. D a transferat o parte din suma negociată în calitate de arvună, cu condiția că peste 2 luni va fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil respectiv, suma arvunei transferate fiind considerată parte a plății pentru respectivul bun imobil

Are dreptul contribuabilul la scutire pentru persoana întreținută, dacă aceasta a muncit pe parcursul vacanței de vară ca zilier la o gospodărie țărănească (GȚ)?   Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din CF contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 9000 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilități severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 19 800 de lei anual.

Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare este stabilit prin Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017). Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. Totodată, potrivit prevederilor pct. 6 din Standardul Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008, imobilizări corporale sunt elemente corporale care:

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 martie 2022, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor au publicat Ordinul comun (nr. 118 din 24 februarie 2022/nr. 31 din 24 februarie) cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile de învățământ. În continuare vă oferim posibilitatea de a lua cunoștință de prevederile documentului. În temeiul art. 136 alin. (1) lit. b), art. 145 alin. (1) lit. c) din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 (Monitorul

Potrivit prevederilor art.95 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Asociatul unei SA а vândut cota sa de participație în anul 2021, dаr în contract а fost indicat сă acesta аrе dreрtul la profitul anului 2020, саrе nu а fost rераrtizat până la momentul plecării acestuia din societate. Care va fi cota de impozitare a dividendelor achitate acestui fost asociat pentru anul 2020? Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor plăți?   Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic.

Dacă nu primiți bonul fiscal, aveți obligația să-l solicitați. În cazul unui refuz, aveți dreptul de a beneficia de bunul achiziționat fără plata contravalorii acestuia. Vânzătorii și prestatorii de servicii vor fi obligați să afișeze la vedere respectiva informație, prevede inițiativa legislativă de modificare a Legii nr.105/2003  privind protecția consumatorilor, ce are ca scop responsabilizarea agenților economici să ofere bonurile fiscale, precum și să respecte legislația fiscală, achitând onest toate impozitele și taxele stabilite. Documentul a fost inclus pe agenda comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

În „Monitorul Oficial” din 18 august 2023 a fost publicată Legea nr. 241 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 241/2023) prin care au fost operate mai multe modificări

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

În şedinţa Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), anunțată pentru data de 1 februarie 2022, va fi examinată propunerea Guvernului de compensare a consumului primelor 500 m3 de gaze pentru agenţii economici abonaţi la SA „Moldovagaz”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc astăzi, 31 ianuarie, prim-ministrul Natalia Gavriliţa.   „Aşa cum am promis, vom compensa primii 500 m3 de gaze naturale pentru agenții economici, ca măsură de ajutor, în contextul creșterii tarifului. Sprijinul va avea caracter retroactiv și se va aplica începând cu 1 ianuarie 2022, suma compensației fiind inclusă în factura ce o vor primi întreprinderile pentru luna curentă”, a menţionat Natalia Gavrilița.

Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr.118/2013 (în continuare – IM), recomandă entităților de producție următoarele metode de contabilizare a costurilor și calculație a costului produselor/serviciilor