Impozitul pe venitul din activitatea operaţională (IVAO) este impozitul perceput din veniturile din activitate operaţională înregistrate de agenţii economici, care nu sunt plătitori ai T.V.A., cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti. Chiar dacă, aparent, reprezintă un impozit destul de simplu, dat fiind faptul că este expus în cîteva articole din Codul fiscal, totuşi, acesta a generat multe situaţii discutabile în anul implementării acestuia (anul 2012), dar şi în perioadele ulterioare.

Venitul sub formă de cîștiguri este, de asemenea, un venit impozabil, din care se efectuează reținerea finală la sursa de plată. Fiecare plătitor de cîștiguri, conform prevederilor art. 901, alin. (33) din Codul fiscal, urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Modernizarea administraţiei fiscale este o componentă importantă a activităţii noastre şi pot spune că rezultatele de până acum pot fi cu siguranţă îmbunătăţite. Vom adapta administraţia fiscală astfel încât să răspundă obiectivelor în domeniul colectării veniturilor la buget. Pornim de la premisa că o mai bună informare a contribuabililor va conduce la îmbunătăţirea percepţiei și încrederii faţă de administrația fiscală şi, în consecinţă, la creşterea gradului de conformare voluntară a declarat șeful IFPS Ion Prisăcaru în cadrul ședinței de ieri cu angajații din subordine din raioanele Ialoveni și Hîncești.

La 25 martie curent, în capitală s-au desfăşurat lucrările Conferinței Naționale cu genericul ”Modernizarea sistemului de asistență socială — imperativ comun”, care a întrunit lideri de opinie şi politici din ţară, parteneri de dezvoltare, precum şi funcţionari ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului ”Consolidarea eficacității Rețelei de Asistență Socială”, susținut de Banca Mondială şi are drept scop sporirea nivelului de înţelegere și susținere a liderilor de opinie și a clasei politice a reformelor sociale demarate în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art.35 din Codul fiscal, scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor de mai jos:

Raportul auditului conformității administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013 a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 24 iulie 2014.

În perioada ianuarie – octombrie 2013, veniturile la bugetul public naţional au constituit 29417,1 mil. lei sau la nivel de 98,1 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 încasările au înregistrat o creştere de 2445,8 mil. lei sau la nivel de 9,1 %.

Pentru orice ţară este important să aibă o industrie puternică, arată un studiu al Trezoreriei Franţei, care avertizează că în Hexagon dezindustrializarea este îngrijorătoare deoarece fenomenul avansează mai rapid decât în alte state europene. Analiza contrazice ideea răspândită la scară largă conform căreia dezindustrializarea este o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări şi decurge din modernizarea economiei, scrie Les Echos.

24 de administraţii fiscale din ţările membre ale IOTA au participat la evenimentul care vizează abordarea modalităților de utilizare eficientă a analiticii predictive și analizei intelectuale a datelor în administrația fiscală. Scopul atelierului vizează atît modul în care analiza intelectuală a datelor poate furniza o cunoaștere extinsă a bazei contribuabilului printr-o integrare sistematică și prelucrare a datelor

În conformitate cu alin. 4), art. 12 din Codul fiscal, venitul impozabil este venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Iar art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 determină creditul ca orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

În conformitate cu prevederile art.34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 9120 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Scutirea se va aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

In continuare ne vom referi la principalele masuri de politica fiscala si administrare fiscala, precum si aspecte de perfectionare a legislatiei fiscale nationale, care se propun a fi implementate/mentinute in anii 2012 — 2013 si urmeaza a fi aplicate de organele fiscale, in contextul legilor nr.158 din 05.07.2012 si nr.178 din 11.07.2012: Impozitul pe venit Mentinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si a cotelor impozitului, de 7% si 18%.Majorarea transelor de venit impozabile, de la 25200 lei anual la 26700 lei anual.Majorarea marimii scutirii anuale personale cu 480 lei, de la 8640 lei la 9120 lei, a scutirii anuale personale majore cu 720 lei, de la 12840 lei la 13560 lei, si a scutirii anuale pentru persoane intretinute cu 120 lei, de la 1920 lei la 2040 lei.

Invalidul din copilărie „Х” este fratele surorii „У”, care se află în relații de căsătorie cu „Z”. Fratele invalid locuiește împreună cu ei și se află la întreținerea totală atît a surorii sale, cît și a soțului acesteia. Se răsfrînge oare, în cazul dat, dreptul la scutirea pentru persoanele întreținute în mărime de 9 120 lei (pentru anul 2013) asupra surorii aflate în relații de rudenie cu fratele – invalid din copilărie? Poate oare beneficia de scutirea respectivă și soțul acesteia? Reamintim că, potrivit prevederilor art. 35, alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

Pe parcursul celor patru ani de vacanţă fiscală (2008-2011), companiile din Republica Moldova care au înregistrat profituri au avut posibilitatea de a reinvesti economiile provenite din impozitul pe venit în proiectele lor de dezvoltare. Din păcate, această facilitate a coincis cu criza financiară. Astfel, companiile care au înregistrat pierderi nu au putut beneficia de această facilitate sau de alte măsuri fiscale, care ar fi putut impulsiona revenirea acestora pe profit.

Monitorul Oficial Nr. 248-251 din 07.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art. 1. – Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 4 078 173,8 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 4 178 173,8 mii lei, cu un deficit în sumă de 10 0000,0 mii lei.

În conformitate cu art. 624 din Codul civil, clauza penală (penalitate) reprezintă o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudicial, stipulînd că debitorul, în cazul neexcecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. De asemenea, este necesar de a menţiona că sursele de venit impozabile sunt specificate de art. 18 din Codul fiscal. Potrivit lit. n) din articolul menţionat, veniturile obţinute ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, reprezintă sursă de venit impozabilă.

Dezbateri în cadrul mesei rotunde „Reforma administrării fiscale: realizări şi perspective” Membru al Confederației naționale a patronatului din Republica Moldova, Raisa Bejan, a salutat introducerea serviciilor electronice pentru contribuabili, care permit evitarea abordării subiective din partea funcționarilor fiscali și a rîndurilor la inspectoratele fiscale. „Este de fapt un vis, un lucru la care acum 10 ani nici nu puteam visa. Însă fiecare noutate are anumite lacune. De exemplu, punctul 7 din pagina personală a contribuabilului deja de o lună nu funcționează, după ce am reușit să ne obișnuim cu el”, a declarat în cadrul mesei rotunde Raisa Bejan. Potrivit directorului FiscServInform, Vitalie Coceban, fișa personală a contribuabilului a fost unserviciu intermediar, care se transformă în Contul curent al contribuabilului, care oferă informaţii mult mai ample şi careva deveni funcţional în curînd. Dna Bejan spune că pe siteul Fiscului poate fi verificat IDNO-ul companiilor, dar nu și al persoanelor fizice, or și acest lucru ar fi util. În plus, reprezentantul patronatelor a exprimat dorința ca IDNO-urile să fie verificate automat la completarea declarației pe site, pentru că, de exemplu, Fabrica Bucuria, din cauza indicării codurilor greșite a plătit anul trecut amenzi de 14 mii de lei, cîte 100 de lei pentru fiecare eroare. În același timp, serviciul de corectare a erorilor a rămas nedigitalizat și agenții economici trebuie să circule prin diverse birouri ale inspectoratului fiscal, chiar și două săptămâni. În replică, Vitalie Coceban, a declarat că cooperarea cu alte instituții, în special,ce ține de interacțiunea bazelor de date, urmează a fi pusă la punct.

A fost modificată Hotărîrea Guvernului nr.1733 din 31 decembrie 2002 „Cu privire la normele de asigurare materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial” și Hotărîrea Guvernului nr.924 din 31 decembrie 2009 „Cu privire la alocaţiilor pentru copiii plasaţi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă”. Modificările prevăd majorarea indemnizațiilor achitate de către stat pentru copii din aceste categorii. Aceste majorări se operează în temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2014.