Conferinţa a întrunit reprezentanţi din 19 ţări din Europa şi Asia Centrală şi 5 organizaţii internaţionale de profil (Banca Mondială (BM), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI), Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), Biroul de cooperare tehnică a Germaniei (GTZ)). Acest eveniment a avut ca scop schimbul de experienţă şi de opinii pe o bază regională, precum şi identificarea abordărilor pentru a răspunde provocărilor legate de politica introducerii reglementărilor preţurilor de transfer şi opţiunilor pentru sistemul de gestionare a conformităţii costeficient, ceea ce permite asigurarea unui climat investiţional bun pentru sectorul privat.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

Generalităţi Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei Republicii Moldova. Situația în care se află domeniul construcțiilor determină în mare măsură nivelul de dezvoltare a unei societăți. Construcțiile din Republica Moldova pot fi clasificate în două mari categorii Figura 1.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

În vederea calificării regimului de impunere cu T.V.A. a livrărilor de mărfuri şi reflectării acestora în Declaraţia privind T.V.A., urmează a ne conduce de prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie: a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

În vederea calificării regimului de impunere cu T.V.A. a livrărilor de mărfuri şi reflectării acestora în Declaraţia privind T.V.A., urmează a ne conduce de prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie: a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c. importul serviciilor în Republica Moldova. Este de menţionat că livrarea impozabilă, potrivit art. 93 pct. 6) din Codul fiscal, reprezintă livrarea de mărfuri, servicii ce reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Totodadă, prin import de mărfuri, în temeiul punctului 8) al articolului menţionat, se subînţelege introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

La eveniment au participat peste 180 de delegaţii din administraţiile fiscale membre ale IOTA, oficiali de rang înalt din guvernul norvegian, Uniunea Europeană (UE), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, practicieni şi cercetători din domeniul fiscal.

La eveniment au participat delegaţii din 19 ţări membre ale IOTA, pentru a asculta prezentările şi istoriile de cazuri individuale cu privire la diferite abordări de a audita banii în lumea virtuală. Actualitatea evenimentului dat ţine de avansarea dramatică a comerţului electronic (E-comerţ) în ultimii ani, prin faptul că, practic, toţi agenţii economici au un site web de promovare a activităţilor sale sau de oferire a mărfurilor lor. Pentru administrațiile fiscale, controlul asupra vînzărilor efectuate pe internet ridică probleme noi şi complexe în identificarea şi cuantificarea operațiunilor efectuate prin intermediul oricăror activități de întreprinzător. O modalitate de a aborda această problemă este pentru administrațiile fiscale să „urmeze banii” mai degrabă decît să încerce să urmeze căile complexe de tranzacție.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali. Totodată, potrivit prevederilor art. 541 (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie al perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general, stabilit din momentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de T.V.A. Concomitent, menţionăm că, potrivit explicaţiilor oferite prin circulara IFPS nr. 26-08/1-12-51/477/58 din 24.01.2013, care poate fi vizualizată pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md, agenţii economici care efectuează integral livrări scutite de T.V.A., precum şi cei care efectuează concomitent livrări impozabile şi livrări scutite de T.V.A., vor alege regimul de impozitare general stabilit (cu plata impozitului pe venit în mărime de 12 % din venitul impozabil) sau regimul fiscal pentru subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (cu plata impozitului pe venit în mărime de 3 % din venitul din activitatea operaţională). Alegerea regimului fiscal se efectuează prin indicarea acestuia în politica de contabilitate a agentului economic. Din momentul alegerii regimului concret de impozitare și specificării în politica de contabilitate al acestui fapt, agentul economic nu va putea alege un alt regim de impozitare pe parcursul anului fiscal în curs.

După cum a fost menționat, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, fie debitorul sau creditorul trebuie să depună o cerere introductivă în condițiile prevăzute de prevederile art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Deci, cu depunerea acestei cereri, începe prima etapă în desfășurarea procedurii de insolvabilitate.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Recent, s-a finalizat procesul de raportare electronică la Casa Naţională de Asigurări Sociale CNAS. Un pas spre modernizare, dar care a întâmpinat o doză aşteptată de conservatism şi a provocat mai multe întrebări, inclusiv în legătură cu semnătura digitală. Am căutat răspunsuri de la preşedinta CNAS, Maria Borta, în interviul ce urmează. — Doamnă Maria Borta, ce este de fapt raportarea electronică? Mulţi o consideră obligatorie. — Conform normelor stabilite în pct. 9 anexa numărul 3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat vor prezenta declaraţiile persoanelor asigurate trimestrial în mod electronic. Modul electronic presupune transmiterea informaţiei solicitate pe un dispozitiv magnetic (memorie flash) la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sau prin Internet, utilizând portalul de raportare.

Urmare Primei Conferinţe regionale privind preţul de transfer în Europa şi Asia Centrală care a avut loc în Tirana, Albania, în perioada 30.05 – 01.06.2012, a fost organizată cea de-a doua conferinţă regională în domeniul preţului de transfer care s-a focusat pe ţările din regiunea Asiei de Est şi Pacific.

În conformitate cu art. 129 (4) din Codul Fiscal, „Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Conform art. 827 alin. (1) Cod civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate (art. 284 alin. (1) Cod civil). Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei (art. 284 alin. (2) Cod civil).

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.