Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee) a confirmat vineri că a doua mare economie din zona euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, după o creştere de 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut, transmite Reuters. Această creştere economică zero se explică prin scăderea cererii interne (cheltuieli de consum şi investiţii).

Perspectivele pentru majoritatea economiilor avansate se stabilizează, deşi Germania şi Japonia arată semne de încetinire, potrivit unui raport publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. Indicatorul compozit CLI calculat de OECD pentru cele 33 de state membre ale organizaţiei s-a menţinut în iunie la 100,5 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

În Republica Moldova există trei fonduri de pensii private, însă, acestea nu sunt deocamdată funcționale. Principalul impediment în punerea în aplicare a acestor fonduri este întârzierea votării în lectură finală a proiectului de lege, care a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și rezistența din partea populației. Cel puțin așa susține vicepreședintele CNPF, Aurica Doina.

Noul guvern tehnocrat a dat drumul pe bandă rulantă la 40 de acte normative din domeniul fiscal în ultimele zile ale anului trecut. România este un stat biro­cra­tizat excesiv, con­tri­bua­bilii fiind supra­con­­tro­l­aţi, supra­regle­men­taţi şi supra­taxaţi, în con­di­ţiile în care ori­ce firmă cu venituri de peste 100.000 euro trebuie să depună peste 220 de declaraţii pe an, a spus la ZF Live Valentina Saygo, expert con­ta­bil, fondatoarea firmei Ask for Accounting.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Scumpirea la combustibil aplicată de la 1 aprilie de toate benzinăriile din ţară odată cu intrarea în vigoare a accizei de 7 cenţi pe litru a urcat România în topul ţărilor din UE cu cea mai scumpă benzină, deasupra Austriei, Ungariei sau Lituaniei, potrivit calculelor ZF.

Menţinerea Greciei pe linia de plutire economică va fi analizată din nou săptămâna aceasta de către Troica creditorilor internaţionali, formată din Fondul Monetar Internaţional, Banca Central Europeană şi Comisia Europeană, pe fondul temerilor că progresul monetar al Greciei este deraiat din cauza unor decizii judecătoreşti controversate, scrie The Guardian.

Pe parcursul ultimilor nouă ani câştigul salarial mediu lunar pentru angajaţii din învăţământ s-a majorat de 3,5 ori. Astfel dacă în 2005 salariul mediu în învățământ era de puțin peste 880 de lei, anul trecut acesta a atins nivelul de circa 3080 de lei.

România ocupă locul patru între statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu 48 de companii prezente în Top 500 al celor mai mari firme din regiune realizat de Coface, locul cinci după afacerile realizate de acestea, de 46,4 miliarde euro, şi poziţia a treia după profit, de 2,05 miliarde euro. Faţă de 2012, când erau 54 de firme din România, 6 companii au părăsit topul Coface.

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

Primele două cămine de tip hotel de la Universitatea de Stat din Moldova își vor deschide ușile la începutul noului an de studii. Studenții vor fi cazați în cele două cămine în funcție de performanța academică.

Odată cu constituirea în 2004 în Republica Moldova a Fondului de garantare a depozitelor, a fost stabilit pentru prima dată și minimul garantat bancar în caz de insolvabilitate a băncii. Astăzi acesta este 6.000 lei pentru depozitul fiecărei persoane fizice, fiind aplicat indiferent de valuta, pe orice tip de cont – de depozit, de cont curent sau de card salarial, urmând a fi achitat în maximum 12 zile de la data retragerii licenței unei bănci.

Franţa şi Italia au lansat marţi, cu două zile înainte de Consiliul European, o ofensivă pentru mai multă flexibilitate bugetară în Europa, care să dea prioritate creşterii economice şi creării de locuri de muncă, dar Germania a avertizat faţă de acumularea unor noi datorii.

Franţa, principala destinaţie turistică a lumii, are ca obiectiv atragerea a 100 de milioane de turişti străini pe an, faţă de 83 de milioane de turişi în 2012, a declarat joi ministrul Afacerilor Externe şi Dezvoltării Internaţionale, Laurent Fabius. Guvernul francez a promis la o conferinţă cu profesioniştii sectorului un nou început pentru turism, cu o îmbunătăţire a ofertei care să permită Franţei să facă faţă concurenţei crescute din partea altor destinaţii.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Aceasta lucru îl prevede Strategia Guvernului Suediei bazată pe rezultate privind cooperarea în domeniul reformelor cu Europa de Est pe anii 2014-2020, lansată astăzi, în cadrul unui briefing comun de presă al Prim-ministrului Iurie Leancă şi Ambasadoarei Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman.

Guvernul rus ar trebui să evite majorarea cheltuielilor bugetare şi de asemenea să nu relaxeze politica monetară în ideea de a menţine inflaţia sub control, a apreciat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a redus estimările privind creşterea economică înregistrată în acest an de Rusia, transmite Reuters.

În timp ce majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană fac eforturi să-şi reducă deficitul bugetar, Germania, cea mai mare economie europeană şi cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, contemplă reducerea taxelor, în condiţiile în care veniturile din taxe cresc, câteodată peste aşteptări. Veniturile din taxe din Germania au crescut cu 7,2% în martie, în ritm anualizat, şi cu 3,7% în primul trimestru, mai rapid decât ritmul de 3,3% la care observatorii se aşteaptă pentru ansamblul întregului an, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele acestor creşteri este nivelul redus al şomajului.