Societatea Comercială „XXXX” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare SC „XXXX” SRL) desfăşoară activitate comercială, comerţ cu amănuntul al articolelor de vestimentaţie. Totodată, întreprinderea prestează servicii de subarendă a imobilului din str. Bucureşti YY, care a fost luat în locaţiune. În rezultatul efectuării inventarierii mărfurilor, Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău a stabilit existenţa soldului de mărfuri aflate în subdiviziunea SC„XXXX” SRL. Conform datelor evidenţei contabile, soldul mărfurilor la 06 octombrie 2011 constituia suma de 1 334 459 lei. Devierea dintre datele evidenţei contabile şi rezultatele inventarierii constituia neajunsuri de marfă în valoare de 107 817 lei. Conform actului de control nr. 5-654674 din 25 noiembrie 2011, s-a constatat că, potrivit scrisorii Comisariatului General de Poliţie pe municipiul Chişinău nr. AAA din august 2011, s-a stabilit trecerea de către SC „XXX” SRL peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor în regim vamal de import din Franţa şi Germania de la companiile „ YYYY” Societate pe Acţiuni şi „TTTT” Gmbh prin eschivarea de la controlul vamal şi, respectiv, de la nedeclararea mărfurilor.

1. Începând cu 1 septembrie 2013 se aplică cota redusă de TVA de 9% la livrarea de bunuri cum sunt:

Începînd cu aceast număr al revistei deschidem o nouă rubrică pentru cititorii noştri cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în cadrul căreia ve-ţi putea afla mai multe informaţii utile privind Convenţiile fiscale internaţionale şi legislaţia fiscală naţională. Rubrica va fi structurată în conformitate cu aspectele ramurale/tipul tranzacţiei/forma, locul achitării/alte momente relevante ale nerezidenţilor şi tratamentul fiscal al veniturilor active/pasive obţinute de aceştia în cazurile respective.

Conform prevederilor art. 134 alin. (2) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul să instituie posturi fiscale altele decît cele instituite în conformitate cu actele legislative şi alte acte normative.

Prin obligaţiile aferente T.V.A., se necesită determinarea obligaţiei de calculare a impozitului, declarare şi respectiv de achitare a sumei obligaţiei. Aprecierea regimului de aplicare a T.V.A. în cadrul relaţiilor dintre persoanele juridice rezidente, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, şi alţi agenţi economici, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care au relaţii cu sistemul ei bugetar, este reglementat de Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, nr. 1417 din 17.12.1997.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.

Potrivit prevederilor art. 302 al Codului fiscal, subiecţii impunerii cu taxa pentru apă sunt persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători, care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale.

În cursul primei saptămîni din luna aprilie inspectorii fiscali din cadrul municipiului Chişinău şi raioanele: Glodeni, Edineţ, Criuleni, Cimişlia, Orhei, Rezina, Rîşcani au verificat activitatea comercială a 206 agenţi economici, care practică comerţul cu ridicata a zahărului, băuturilor alcoolice tari pasibile marcării cu timbru de acciz, mărfurilor industriale, precum şi a celor ce prestează servicii de transportare a pasagerilor şi bagajelor. În timpul verificărilor fiscale operative au fost constate abateri de la legislaţia fiscală pentru care urmează a fi aplicate sancţiuni fiscale în cuantum de 1819,0 mii lei şi sancţiuni contravenţionale în sumă de 77,5 mii lei.

Conform Legii Nr. 845-XII din 01.03.1992 (modificată prin Legea Nr. 178 din 11.07.2012), „persoana fizică cetățean al Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care, la situația de la 1 ianuarie 2012, deține mijloace băneşti în sumă mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută străină are obligația să depună la inspectoratul fiscal de stat teritorial după locul domiciliului sau reşedinței, pînă la 31 decembrie 2012, declarația cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.” Fondatorul, Directorul în conformitate cu prevederile Codului Civil, sunt persoane fizice. Însă, în calitatea lor de fondator sau director al întreprinderii, sunt implicați în desfășurarea activității antreprenoriale. Prin urmare, în baza normei legale suscitate, aceștia nu sunt obligați să prezinte declarația privind disponibilul de mijloace bănești, avînd chiar și 2 și 3 milioane de lei? În cazul în care directorul sau fondatorul încheie un contract de împrumut cu întreprinderea sa, acesta se consideră a fi o persoană juridică sau un întreprinzător? Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a examinat interpelarea Dvs. privind modalitatea de declarare a disponibilului de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 şi comunică următoarele.

La Reuniune au participat reprezentanți din 96 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 5 organizaţii internaţionale – UE, OCDE, Asociația administratorilor fiscali (CATA), Centrul de reuniuni şi studiu pentru managerii administrațiilor fiscale din țările vorbitoare de limba franceză (CREDAF) şi Uniunea Economică şi Monetară a Africii de Vest (UEMOA). Formatul reuniunii: 3 sesiuni plenare şi 6 sesiuni paralele. Pe parcursul celor 3 sesiuni plenare au fost examinate şi discutate următoarele subiecte: aspectele tratatelor fiscale legate de permisele de emisii (acordarea şi comercializarea permiselor de emisii, reieşind din practica țărilor unde astfel de autorizații vor fi utilizate precum şi a altor țări care nu au această obligație, însă creditele, numite reduceri de emisii certificate (CER), pot fi acordate cu scopul investirii în proiecte de reducere a emisiilor sau proiecte de eliminare a emisiilor); propuneri de modificare a Comentariilor la Modelul OCDE al Convenției pentru evitarea dublei impuneri în partea ce ține de sensul „beneficiarul efectiv” (draftul discuțiilor şi comentariile primite la acest draft de discuții); actualizările anuale ale deciziilor Curților fiscale ale Germaniei, Marei Britaniei, Canadei privind impozitarea piloților pentru linii aeriene, efectele care apar urmare aplicării prevederilor ce țin de asistența în colectarea şi managementul impozitelor şi taxelor, interpretarea regulilor pentru determinarea reşedinței persoanelor fizice, precum şi a evoluțiilor în impozitarea internațională.

Aceste servicii de intermediere constau în a prezenta oferta de preț a comitentului — nerezident, a studia piața de desfacere pentru a identifica cerințele, exigențele şi tendințele potențialilor clienți. Pentru asigurarea încheierii viitoarelor contracte, după caz, de compania rezidentă sunt prezentate şi informații, consultații în domeniul economic, juridic, ingineresc, ținînd cont de rigorile impuse de legislația națională. Ce cotă a T.V.A. se aplică aferent serviciilor prestate de compania rezidentă în cadrul acestui contract? Aplicarea regimului fiscal aferent T.V.A. pentru serviciile prestate unui nerezident derivă din specificul, natura și esenţa operaţiunii economice. În cadrul unui contract complex, ce vizează prestarea mai multor servicii, este necesară diferenţierea acestora și examinarea în particular.

Implementarea în Moldova din 13 ianuarie 2012 (Legea nr. 267 din 23.11.2011) a Registrului general electronic al facturilor fiscale prin introducerea art. 1181 în Codul Fiscal a generat mai multe controverse.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Întreprinderea de stat „X”, ca rezultat al activităţii sale în perioada gestionară aferentă anului 2011, a achitat toate datoriile istorice și a obţinut profit. Totodată, conform Rapoartelor financiare ale întreprinderii, mărimea activelor nete constituie 8256412 lei, iar mărimea capitalului social — 8658789 lei. În conformitate cu prevederile subpunctului 5) al Hotărîrii Guvernului nr. 110 din 23.02.2011, societăţile pe acţiuni cu cotă-parte a statului şi întreprinderile de stat nu promovează decizia cu privire la plata dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat, în cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al întreprinderii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat. Ţinînd cont că valoarea activelor nete a agentului economic este mai mică ca valoarea capitalului social defalcarea la bugetul de stat nu se determină.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Serviciile electronice fiscale prestate de Î.S. „Fiscservinform” au fost implementate reieşind din necesităţile contribuabililor. Utilizarea lor prevede o serie de avantaje, care vin să eficientizeze lucrul prestat de fiecare persoană în parte, astfel încît, să se contribuie continuu la ridicarea nivelului de productivitate a întreprinderii, indiferent de tipul şi natura ei: particulară sau de stat.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Domnul Sorin Andrei, Preşedinte executiv al BCR Chişinău, vorbind pentru revista „Monitorul fiscal FISC.md”, a povestit mai mult despre piața serviciilor bancare din Moldova. Totuşi, am aflat şi ceva personal. Că şi-a început cariera la BCR în calitate de ofițer de credite. Că pe parcursul activității a avut posibilitatea de a exercita mai multe funcții, fiind implicat, de asemenea, în activități de marketing, operațiuni de suport.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Privind aplicarea impozitului pe venitul din activitatea operaţională a agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii Ministerul Finanţelor, suplimentar la comunicatul informativ nr. 14/3-07/38 din 27 februarie 2012, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoștinţă și călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele. Potrivit prevederilor art. 541 alin. (1) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 în redacţia Legii nr. 178 din 11.07.2012 (Monitorul Oficial nr. 190-192/664 din 14.09.2012), subiecţi ai impunerii cu IVAO sunt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier) și întreprinzătorilor individuali. Astfel, agenţii economici care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A. (cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier) și întreprinzătorilor individuali), care la situaţia din 31 decembrie al anului precedent, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei au obligaţia aplicării IVAO (art. 541 alin. (2) din Codul fiscal).