Banca Naţională a Ungariei a impus reguli mai stricte privind plafonarea creditelor acordate de bănci gospodăriilor pentru a feri populaţia de datorii excesive şi pentru a preveni pierderile din sistemul bancar în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie: a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

Băncile din zona euro se împrumută reciproc pentru prima dată după izbucnirea crizei economice mondiale la dobânzi mai mari decât cele de referinţă stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), ceea ce sugerează că acestea revin la comportamentul de dinaintea crizei chiar dacă economia a rămas vulnerabilă. Nivelul mai ridicat al do­bânzilor creditelor inter­bancare poate fi un semn de normalizare din perspectiva unei economii în fază de recuperare, însă riscă să majoreze prea rapid costurile de finanţare pentru com­panii şi gospodării, ceea ce ar pune în pericol revenirea economică, scrie Bloomberg.

Grecia a încheiat marţi, după şase luni de negocieri foarte dificile, un acord cu troica creditorilor, care permite deblocarea unei noi tranşe de împrumut şi răscumpărarea în luna mai a unor obligaţiuni de aproape 10 miliarde de euro. "Am finalizat o negociere dificilă", a declarat ministrul elen de Finanţe Iannis Stournaras, care a vorbit despre «cele mai dificile luni de până acum». El a spus că nu vor fi luate noi măsuri de austeritate şi că guvernul şi-a îndeplinit toate angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Fluxul investiţiilor străine directe nete în economia moldovenească a crescut în anul 2013 cu 30,7 la sută, pînă la 231 de milioane de dolari SUA, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES. Astfel a fost recuperată parţial poziţia pierdută în anul 2012, cînd fluxul net al ISD în economie a scăzut cu 40 la sută, după ce trei ani consecutiv a fost în creştere şi aproape că s-a dublat.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a discutat cu cei mai mari investitori germani în Republica Moldova acțiunile ce pot îmbunătăți mediul de afaceri pe termen scurt,în special prin modificarea politicii bugetar-fiscale și îmbunătățirea administrării fiscale și vamale. Discuția a fost moderată de Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer, cu participarea conducerii companiilor Tirex-Petrol, Südzucker, Draexlmaier, Steinel Electronics, MDV, etc.

Creşterea puternică a creditării de consum a devenit un risc serios pentru economia Turciei, potrivit Standard&Poor’s, care avertizează că încetinirea creşterii economice, tulburările politice şi reticenţa investitorilor străini provoacă înrăutăţirea mediului operaţional al băncilor din această ţară. Lira s-a depreciat joi la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, oponenţii politici ai premierului Recep Tayyip Erdogan continuând acuzaţiile de corupţie la adresa guvernului, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile locale.

Parlamentul European a votat, miercuri, o propunere legislativa privind instituirea unor norme comune in materie de compensare si de asistenta pentru pasagerii din spatiul comunitar de catre companiile aeriene, potrivit unui comunicat transmis de PE. Propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului va oferi mai multe sanse pasagerilor avioanelor întârziate sau deviate de a primi compensații.

Domnul Sorin Andrei, Preşedinte executiv al BCR Chişinău, vorbind pentru revista „Monitorul fiscal FISC.md”, a povestit mai mult despre piața serviciilor bancare din Moldova. Totuşi, am aflat şi ceva personal. Că şi-a început cariera la BCR în calitate de ofițer de credite. Că pe parcursul activității a avut posibilitatea de a exercita mai multe funcții, fiind implicat, de asemenea, în activități de marketing, operațiuni de suport.

Bulgarii cu venituri mai mici decât salariul minim vor primi înapoi la începutul anului 2015 taxele plătite statului pe parcursul anului 2014, a declarat premierul bulgar, Plamen Oreşarski, citat de Novinite. Salariul minim din Bulgaria va creşte anul următor la 340 de leva pe lună (174 euro).

Dorind de a stabili cum ar trebui să arate o administrare fiscală modernă am studiat Bazele codului fiscal mondial cu comentarii, elaborat de un grup de savanţi de la Universitatea din Harvard1, dar şi recomandările diferitor experţi internaţionali asupra unor proiecte de legi cu privire la administrarea fiscală elaborate anterior, dar neacceptate din diverse motive. Prin prezentul articol doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor unele constatări fără a le comenta sau a arăta situaţia de la noi, lăsînd acest lucru pe seama cititorului.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Activităţile financiare de împrumut în bani în afara sistemului bancar sunt reglementate de Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139-XVI din 21 iunie 2007, pentru asociaţiile de economii şi împrumut licenţiate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi de Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. 280-XV din 22 iulie 2004, pentru organizaţiile de microfinanţare monitorizate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Acestea sunt prevederile modificărilor la Legea privind reglementarea valutară, elaborate de Banca Naţională şi prezentate pentru consultări publice. Astfel, se liberalizează operaţiunile valutare supuse autorizării de BNM (cu unele excepţii) în sumă de până la 10 000 euro (sau echivalentul lor).

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

În cazul în care, conform hotărîrii instanției de judecată, persoanele fizice au fost obligate sa ramburseze mijloacele băneşti, însă nu le-au rambursat – organizațiile de microfinanțare sunt în drept să treacă la cheltuieli, în scopuri fiscale cheltuielile aferente acestor datorii (împrumuturile acordate cît şi dobînzilor calculate la ele)? Conform prevederilor art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, сalificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate în punctul menţionat, are loc doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.

Creşterea cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru 2014 un deficit bugetar mai mare din cofinanţarea fondurilor UE, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor, mai ales după o încasare la nouă luni cu mult sub programul de la începutul anului, afirmă surse oficiale. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.