Conform noului raport publicat recent de „World Economic Outlook”, creşterea economică a Republicii Moldova va fi mai mare decât cea prognozată. Astfel, acesta va constitui, în anul 2018, 3,8% şi este peste media de 2,4% estimată pentru ţările CSI. Totodată, în acest spaţiu există ţări care vor înregistra o crestere economică mai înaltă, consideră sursa.

În anul 2019, autoritățile își propun asigurarea consolidării capacităţilor administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi/sau dezvoltarea formelor teritoriale de alternativă de prestare a serviciilor publice. Aceast obiectiv este prevăzut în proiectul Planului de acțiuni pe anii 2019-2020 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Documentul este propus spre consultare publică de Cancelaria de Stat.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

Autoritățile vor elabora și aproba, în trimestrul II al anului 2019, un Raport de licitații pentru achiziții publice centralizate în sănătate. Măsura face parte din Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2018-2020, publicat în Monitorul Oficial din 12 octombrie 2018. Planul conține circa 40 de acțiuni și are drept scop îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii de sănătate, a calităţii serviciilor prestate de instituţiile medicale şi eficienţei utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Începând cu 1 octombrie curent, Serviciul Fiscal de Stat nu va mai aplica, în calitate de măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale, ridicarea sechestrului de pe bunurile necomercializate în urma licitaţiilor desfăşurate, conform prevederilor art. 203 din Codul fiscal. În Monitorul Oficial din 5 octombrie 2018 SFS a publicat Ordinul cu privire la modificarea și completarea unor ordine, ce prevede și excluderea acestei măsuri.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Creșterea nivelului de participare a mediului de afaceri la procedurile de achiziții publice, reducerea riscurilor și costurilor corupționale, implementarea mijloacelor electronice la toate etapele procesului de achiziții publice sunt doar câteva dintre acțiunile anticorupționale ce vor fi întreprinse în următorii doi ani în domeniul achizițiilor publice. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020 a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie curent.

Începând cu 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare noua versiune a Nomenclaturii combinate a mărfurilor Republicii Moldova. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 275 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Legea nr. 172/2014), MO nr. 486-498/817 din 21.12.2018.

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Responsabili din cadrul Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Ministerului Finanțelor (MF) și Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) au participat, în perioada 28-29 noiembrie, la un seminar regional privind învățământul și instruirile în domeniul contabilității, care s-a desfășurat la Viena. Acesta este al treilea seminar organizat în cadrul programului PULSAR de către Ministerul Finanțelor din Austria și Banca Mondială (BM) pentru țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic.

Suedia continuă să susțină Republica Moldova în dezvoltarea economică. În Monitorul Oficial de vineri, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Suedia cu privire la cooperarea pentru dezvoltare (2018–2020). Potrivit legii, cooperarea dintre cele două țări are drept scop contribuirea la obținerea de rezultate din următoarele domenii: • Integrare economică progresivă în Uniunea Europeană și dezvoltarea unei economii de piață funcționale

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat că a primit cea de-a patra notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll ”în investigarea fraudei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova”. Ca urmare a fraudei, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au ajuns în stare de insolvabilitate la sfîrșitul anului 2014.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

În cadrul ședinței Executivului din 3 octombrie curent a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la constituirea Comisiei de coordonare a activităților în domeniul migrației și azilului. Anterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 133 din 23.02.2010 a fost instituită Comisia pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional. Dat fiind faptul că, în perioada ultimilor ani, a fost efectuat un şir de modificări în cadrului legal, este necesară actualizarea și eficientizarea activităţii Comisiei şi revizuirea componenţei acesteia, a comunicat ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.

Ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța între salariul cel mai mic și cel mai mare de la 33 unități la 15. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, astfel încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii, vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultări publice noul Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale (în continuare – Regulament). În continuare urmează să analizăm principalele modificări propuse la Regulament care au drept scop să aducă claritate și simplitate în procesul de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. În rezultatul ultimelor modificări și completări operate la Codul fiscal nr.1163/1997 (CF), prin care s-a exclus clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate, amortizarea urmând a fi calculată pentru fiecare obiect separat, prin utilizarea metodei liniare, s-a impus necesitatea elaborării unui nou sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. Noul sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale vine să simplifice metodologia de calcul și, totodată, să faciliteze munca contabililor.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.