Conform art. 1 din Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.92, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acţiuni sau eliberate documente de importanţă juridică. Cuantumurile tarifare ale taxei de stat sunt stabilite în art. 3 din Legea taxei de stat, iar înlesnirile la achitarea ei — în art. 4.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în domeniul vizat. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-iunie 2019 la Direcțiile de deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate au fost înregistrate 5 967 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Drept urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și a înregistrării contractelor de către Serviciul Fiscal de Stat, la buget au fost încasate venituri în sumă de 10,6 mil. lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 2,9 mil. lei sau o creștere de 37,7%. Potrivit situației din 30 mai 2019, numărul contractelor de transmitere în locațiune valabile constituie 9367.

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Conform art. 234 alin. (5) din CF, persoanele care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condițiile reglementate la art. 214 alin. (8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor şi penalităților pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat. Astfel, pentru a fi absolvit de răspundere pentru încălcările depistate în cadrul controlului fiscal repetat este necesară întrunirea a două condiții:

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, examinând indicatorii executării bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pe parcursul anului curent, dinamica contingentului de beneficiari, mărimea prestațiilor plătite acestora, dar și indicatorii macroeconomici și modificarea cadrului legislativ din anul curent, vine cu un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr.300/2018 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, care este în concordanță cu proiectul modificărilor propuse în Legea bugetului de stat pe anul 2019, proiectul căruia, de asemenea, este propus pentru consultări publice. Astfel, suma cheltuielilor estimate pentru anul curent este cu circa 17014 mii lei mai mică decât cea precizată și reprezintă soldul mijloacelor financiare din anul precedent.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

Conform art. 16 alin. (6) din Codul contravențional (în continuare CC), persoana cu funcție de răspundere este persoana căreia, într-o întreprindere, instituție, organizație, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție, organizatorice ori economice.

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.

Astăzi, 15 aprilie 2019, intră în vigoare prevederile Ordinului nr. 45 din 5 martie 2019, aprobat de Ministerul Finanțelor și publicat în MO din 15 martie, prin care sunt modificate și completate prevederile Ordinului nr. 121 din 13 septembrie 2018. Astfel, contravenientul este în drept să achite jumătate din amendă, dacă o plăteşte în cel mult trei zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. Astfel, persoana vinovată de comiterea unei contravenții în zilele nelucrătoare va avea la dispoziție mai mult timp pentru achitarea amenzii cu reducere (anterior era prevăzut că, pentru a beneficia de reducerea de 50% din suma contravenției aplicate, contravenientul avea la dispoziție 72 de ore din momentul stabilirii acesteia).

SC „X” SRL prezenta şi difuza prin internet informaţie publicitară despre activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, pentru urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări, construcţii de clădiri sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare etc., inclusiv plasarea şi difuzarea informaţiei publicitare de proiectare a tuturor sistemelor. Cu toate acestea, la accesarea paginii www.licenţiere.gov.md, compartimentul „verifică licenţa” şi indicarea datelor SC „X” SRL s-a constatat lipsa deţinerii licenţei, prin ce se încălca prevederile art.8 alin.(1), (3), (9), (11) lit.c) și art.10 alin.(1) lit.g) a Legii nr.1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

Instanţa de judecată în toate cauzele contravenţionale pornite de Centrul Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (în continuare — CNPDCP) are rolul de autoritate competentă de examinare şi soluţionare a cauzelor contravenţionale, CNPDCP având doar rolul de constatare a faptei contravenţionale , prin întocmirea procesului–verbal cu privire la contravenţie şi expedierea acestuia de comun cu materialele acumulate instanţei de judecată.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Hotărârea Guvernului nr. 613 din 1 august 2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, a tutunului destinat rulării în țigarete și a produselor conexe (în continuare – Regulament), stabilește cerințele privind conținutul și prezentarea avertismentelor de sănătate, a altor informații ce trebuie să apară pe pachetul unitar și pe ambalajul exterior al produselor din tutun, al tutunului destinat rulării în țigarete și al produselor conexe.

În cadrul unui control efectuat de către Inspecția muncii la SRL “P.” s-a constatat faptul că întreprinderea admite munca supra program, care nu este retribuită conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Amintim, că pentru primele două ore lucrate peste program, munca urmează a fi retribuită la tariful de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă (prevederile art. 157 alin.(1) din Codului muncii).

Organizaţiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar. Prevederea este inclusă de către Comisia Națională a Pieței Financiare în proiectul de modificare și completare a unor legi, înclusiv la art.31 alin (4) din Codul fiscal. Organizațiile de creditare nebancară (ONC) vor fi obligate să prezinte toate informaţiile de care dispun în privinţa tuturor debitorilor care şi-au dat acordul să prezinte informaţiile respective cel puţin unui birou al istoriilor de credit.