În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

România ocupă locul patru între statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu 48 de companii prezente în Top 500 al celor mai mari firme din regiune realizat de Coface, locul cinci după afacerile realizate de acestea, de 46,4 miliarde euro, şi poziţia a treia după profit, de 2,05 miliarde euro. Faţă de 2012, când erau 54 de firme din România, 6 companii au părăsit topul Coface.

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

Odată cu constituirea în 2004 în Republica Moldova a Fondului de garantare a depozitelor, a fost stabilit pentru prima dată și minimul garantat bancar în caz de insolvabilitate a băncii. Astăzi acesta este 6.000 lei pentru depozitul fiecărei persoane fizice, fiind aplicat indiferent de valuta, pe orice tip de cont – de depozit, de cont curent sau de card salarial, urmând a fi achitat în maximum 12 zile de la data retragerii licenței unei bănci.

Franţa şi Italia au lansat marţi, cu două zile înainte de Consiliul European, o ofensivă pentru mai multă flexibilitate bugetară în Europa, care să dea prioritate creşterii economice şi creării de locuri de muncă, dar Germania a avertizat faţă de acumularea unor noi datorii.

Franţa, principala destinaţie turistică a lumii, are ca obiectiv atragerea a 100 de milioane de turişti străini pe an, faţă de 83 de milioane de turişi în 2012, a declarat joi ministrul Afacerilor Externe şi Dezvoltării Internaţionale, Laurent Fabius. Guvernul francez a promis la o conferinţă cu profesioniştii sectorului un nou început pentru turism, cu o îmbunătăţire a ofertei care să permită Franţei să facă faţă concurenţei crescute din partea altor destinaţii.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Aceasta lucru îl prevede Strategia Guvernului Suediei bazată pe rezultate privind cooperarea în domeniul reformelor cu Europa de Est pe anii 2014-2020, lansată astăzi, în cadrul unui briefing comun de presă al Prim-ministrului Iurie Leancă şi Ambasadoarei Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman.

În timp ce majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană fac eforturi să-şi reducă deficitul bugetar, Germania, cea mai mare economie europeană şi cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, contemplă reducerea taxelor, în condiţiile în care veniturile din taxe cresc, câteodată peste aşteptări. Veniturile din taxe din Germania au crescut cu 7,2% în martie, în ritm anualizat, şi cu 3,7% în primul trimestru, mai rapid decât ritmul de 3,3% la care observatorii se aşteaptă pentru ansamblul întregului an, scrie The Wall Street Journal. Unul din motivele acestor creşteri este nivelul redus al şomajului.

Guvernul spaniol a anunţat reduceri semnificative până în 2016 la impozitele plătite de companii şi populaţie, pentru a recompensa sacrificiile din ultimii ani şi pentru a stimula investiţiile, înfiinţarea de locuri de muncă şi competitivitatea, scrie Wall Street Journal. Scăderea taxelor va lăsa spaniolii cu mai mulţi bani în buzunar înaintea alegerilor care ar putea avea loc cel mai devreme la sfârşitul anului următor, notează publicaţia americană.

Octavian Calmîc, viceministru al Economiei, a participat la „Conferința de afaceri și logistică moldo-bavareză”, ce a avut loc la 6 mai curent, în statul german Bavaria, în orașul Regensburg. În cadrul evenimentului Octavian Calmîc a prezentat climatului economic din Republica Moldova, informând companiile germane despre potențialul investițional pe care-l oferă țara noastră, după semnarea și aplicarea Acodului de asociere și DCFTA.

În 2014 Moldova trebuie să se pregătească pentru o diminuare a creşterii economice de 2%, însă în anii 2015-2017 se va stabiliza la 4-4,5%. Despre aceasta a anunţat miercuri la Chişinău directorul de ţară al Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Ucraina şi Moldova, Qimiao Fan. Potrivit agenţiei «Infotag», el a spus că, indiferent de majorarea record a PIB-ului în 2013 cu 8,9%, care a fost obţinut în mare parte datorită recoltei bune şi a consumului în creştere, prognoza diminuării creşterii economice este condiționată de dificultăţile din comerţul extern şi de încetinirea prognozată a dezvoltării agriculturii.

Ministrul ceh al finanţelor Andrej Babis forţează companiile controlate de stat să cedeze o parte mai mare din pro­fi­turi guvernului, investeşte pe pieţele finan­ciare bani publici altfel nefolosiţi şi se împotriveşte creşterii cheltuielilor, cerută de premierul Bohuslav Sobotka. Ministrul, pe locul doi în topul celor mai bogaţi cehi şi proprietarul producăto­ru­lui de chi­micale şi alimente Agrofert AS, a pro­mis că va administra finanţele ţării aşa cum îşi conduce propria afacere de 12 mi­liar­de de dolari, iar cei care finan­ţează Cehia îi apro­bă politicile.

Guvernul rus ar trebui să evite majorarea cheltuielilor bugetare şi de asemenea să nu relaxeze politica monetară în ideea de a menţine inflaţia sub control, a apreciat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a redus estimările privind creşterea economică înregistrată în acest an de Rusia, transmite Reuters.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Guvernul Poloniei ar putea vinde participaţii la companiile de stat în acest an pentru a-şi finanţa vehiculul de investiţii PIR şi BGK, singura instituţie financiară poloneză controlată de stat, specializată pe dezvoltarea infrastructurii, a anunţat ministrul adjunct al Trezoreriei, Wojciech Kowalczyk, citat de The Warsaw Voice.pl.

Până la finele anului curent, se preconizează finalizarea lucrărilor de construcție a uzinei de cablaje industriale, energetice de înaltă și medie tensiune „Triveneta Cavi” din Strășeni, anunță Ministerul Economiei. Uzina va fi deschisă de o companie italiană.

În scopul atragerii investițiilor în economia națională și crearea unui mediu eficient de activitate pentru investitori, planificăm ca până la finele anului curent să aprobăm o nouă Strategie de Atragere a Investițiilor şi Promovare a Exportului 2016-2020, care va include implementarea unui set de acțiuni menite să îmbunătățească climatul investițional.

Pe data de 29 mai la ședința Clubului de presă cu participarea Viceministrului Economiei, Octavian Calmîc, și Ambasadorul Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, s-au discutat cele 32 de «mituri» legate de semnarea Acordului de asociere și Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Germania, cea mai mare economie europeană, are cel mai mare surplus de cont curent la nivel mondial, fiind „cel mai mare exportator de capital din lume“. La polul opus, Statele Unite au cel mai mare deficit de cont curent, unul persistent, în condiţiile în care acest stat se împrumută pentru a investi în propria economie, cea mai mare din lume.