Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare, constată Ministerul Economiei care a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova conform datelor disponibile la 30 septembrie 2021.   Potrivit documentului, în semestrul I produsul intern brut (PIB) a atins 104,2 mld. lei și a înregistrat creștere reală cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

În lunile ianuarie-noiembrie 2021 producția industrială (serie brută) a sporit cu 11,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în 11 luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 cu 5,9%. Majorarea a fost condiționată de creșterea producției în industria extractivă – cu 12,4%, în industria prelucrătoare – cu 11,4% și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 14,7%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), producția industrială (serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate), în ianuarie-noiembrie 2021 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020 s-a majorat cu

Autoritățile intenționează să adopte un cadru juridic unitar pentru reglementarea demolării construcțiilor neautorizate și defrișării arborilor, ce va asigura desfășurarea acestor proceduri în conformitate cu reguli transparente și va exclude abordările diferențiate în acest domeniu.   Executivul a votat în ședința de ieri, 1 iunie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ce stabilește competențele, condițiile și modul de executare a respectivelor lucrări, evaluarea cheltuielilor necesare pentru executarea acestora și criteriile de recuperare a cheltuielilor din contul contravenienților,

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024), la data de 1 ianuarie 2025, în legislația fiscală vor intra în vigoare un șir de modificări ce vizează nu doar regimul de aplicare a impozitelor și taxelor, ci și modul de stingere a obligației fiscale prin executare silită.

Ieri, 5 octombrie 2021, în ședința extraordinară a Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)  a fost aprobată majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2,0%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5% la sută, iar creditele overnight – 7,5%.   Potrivit comunicatului BNM, regulatorul continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Situația pe piața gazelor naturale și riscurile pentru consumatorii din Republica Moldova au fost discutate în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată în seara zilei de 11 ianuarie 2022.     În cadrul ședinței a fost audiat raportul SA Moldovagaz privind procesul de achitare a facturilor pentru gazul procurat de la furnizor în contextul creșterii prețului de achiziție pentru luna ianuarie. De asemenea, a fost audiat raportul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu privire la situația pe piețele internaționale de tranzacționare a gazului natural și implicațiile pentru Republica Moldova. În baza rapoartelor prezentate s-au constatat dificultăți în acumularea fondurilor necesare pentru achitarea integrală de către SA Moldovagaz către furnizor. Acestea se datorează devierilor financiare negative cauzate de creșterea prețului pentru luna ianuarie și menținerea tarifelor aprobate anterior. 

Munca prestată în timp de noapte, conform legislației în vigoare, este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. Totodată, efectuarea unei asemenea prestații are un șir de restricții, particularități de reglementare etc.   În ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim în sprijinul angajatorilor, salariații cărora sunt antrenați în munca de noapte, cu articolul „Restricţii legale privind efectuarea muncii de noapte” semnat de Olga Donciu.

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că va desfășura în perioada 31 august 2021 – 01 septembrie 2021 acțiuni de monitorizare și verificare la contribuabilii care comercializează flori în piețele autorizate și unitățile de comerț din municipiile Chișinău și Bălți, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori, fără documentarea tranzacțiilor prin echipamentele de casă și control. Acțiunile se vor axa pe întreprinderea măsurilor de conformare, prin monitorizarea aplicării de către comercianți a echipamentelor de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar, înregistrarea conformă a activității de întreprinzător într-o oarecare formă organizatorico-juridică.

In Republica Moldova, dreptul de acces la informațiile de interes public este consființit expres în Constituție prin art. 34 care prevede că dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor

Anual, la 17 februarie va fi marcată Sărbătoarea profesională ”Ziua administratorului autorizat”. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Guvernului din 11 februarie curent. Potrivit ministrului Justiției, Victoria Iftodi, profesia de administrator în procedurile de insolvabilitate a fost liberalizată odată cu intrarea în vigoare a Legii insolvabilității și a Legii cu privire la administratorii autorizați.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În ultimul Raport asupra inflației din anul 2021 publicat de Banca Națională a Moldovei se constată că rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9%, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7%. Potrivit regulatorului, majorarea a fost determinată de factori interni și externi. Astfel, a sporit cererea pe fondul creșterii veniturilor populației, dar și prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate.   Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, la momentul de față majoritatea autorităților monetare,

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

La 1 octombrie 2021 a intrat în vigoare Acordul de modificare a Convenției colective în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Documentul prevede stabilirea nivelului salariului tarifar pentru I categorie de calificare, coeficientul și valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare, inclusiv următorii pașii pentru asigurarea creșterii salariului în ramura construcțiilor și a industriei materialelor de construcții. Cu toate acestea, semnatarii și-au asumat angajamentul de a negocia în continuare majorarea salariului în ramură care ar urma să fie pus în aplicare din 1 ianuarie 2022.

În luna octombrie 2021 producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna octombrie a anului precedent cu 11,0%, pe fundalul reducerii indicatorului în luna octombrie 2020 față de aceeași perioadă din 2019 cu 7,8%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), creșterea producției industriale a fost condiționată de sporirea volumului acesteia în industria extractivă (cu 7,3%) și în industria prelucrătoare (cu 12,2%), care au generat creșterea producției per total industrie cu 0,2% și, respectiv, cu 10,9%. Totodată, în perioada de raportare au fost înregistrate descreșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (cu 2,5%), atenuând creșterea producției pe total industrie cu 0,2%.