Arhiva Este oare obligatorie aplicarea scutirii de TVA stabilită prin art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul nu solicită aplicarea acestei facilități?

Conform prevederilor art. 208 din Codul fiscal, evidența acţiunilor de executare silită a obligaţiei fiscale o ţine Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit. După sechestrarea bunurilor, organizarea evaluării şi comercializării lor se pune în sarcina Serviciului Fiscal de Stat, cu excepţia celor prevăzute la alin. (7) – (9) şi (15) ale art. 203.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea comercială „St.N” SRL. Instanţa, la 18 decembrie 2015, a constatat insolvabilitatea întreprinderii şi s-a intentat procesul de faliment simplificat şi de dizolvare a acesteia, fiind desemnat lichidatorul.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 ) (în continuare Lege), au fost efectuate amendamente la prevederile Codului fiscal (CF), după cum urmează: potrivit art.19 din Lege, a fost completat art.133 din CF și anume atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, alin.(2) s-a completat cu pct. 37) cu următorul cuprins:

Cum se calculează dobînda de întârziere în caz de reţinere, din vina angajatorului, a plăţilor datorate salariatului? Care este cuantumul şi de către cine urmează să fie stabilite în cazul în care plăţile datorate nu sunt achitate până la pronunţarea unei hotărâri irevocabile de către instanţa de judecată şi de către cine urmează să fie calculată dobânda de întârziere după pronunţarea instanţei de judecată în cazul în care angajatorul nu achită în termen suma stabilită de către instantă?

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va elabora în scurt timp un plan de acțiuni cu privire la îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate în baza unor indicatori de performanță concreți care vor fi monitorizați și raportați lunar. Această decizie a fost luată la ședința responsabililor de prestarea serviciilor de suport și consultanță din cadrul Centrului, convocați de directorul interimar al instituției, Vitalie Coceban, pentru a identifica metodele de îmbunătățire a calității serviciilor prestate și de asigurare a continuității proceselor de furnizare a acestor servicii.

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Art. 178 din Codul fiscal statuează drept dată a stingerii a obligației fiscale în dependență de modalitatea de stingere a acesteia și anume în cazurile prevăzute de art. 170 din Codul fiscal (achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită), care, în dependență de circumstanțele create, diferă de la caz la caz. Articolele 171, 172, 173, 174 și 175 din Codul fiscal determină condițiile de aplicare a legislației fiecare caz concret în domeniul respectiv.

Cota zilnică a majorării de întârziere se va determina, conform regulilor matematice, până la patru semne după virgulă, în momentul de faţă aceasta fiind determinată până la sutimi de procent, cu utilizarea regulii de rotunjire. Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului Cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența obligațiilor față de buget aprobat prin Ordinul IFPS nr. 400 din 14 martie 2014. Scopul elaborării documentului este aprobarea unui model de certificat în cadrul SIA „Contul curent al contribuabilului” care va confirma lipsa sau existența creanțelor bănești față de BPN calculate în baza mandatului de executare, substituirii normelor aferente evidenței obligațiilor fiscale pe subdiviziuni și aducerii în concordanță cu cadrul de reglementare actual.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Ministerul Finațelor propune spre consultare publică proiectul de lege privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat ”Prima casă”, iar Guvernul are la dispoziție două luni să își aducă actele normative în concordanță cu proiectul dat, precum și să elaboreze regulamentele și alte acte necesare pentru executarea prevederilor. După cum a fost menționat în Conceptul Programului „Prima Casă”, scopul documentului constituie facilitarea accesului persoanelor fizice la procurarea unei locuinţe prin contractarea de credite bancare garantate parţial de stat, în special pentru familii tinere.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.