SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

Formularul dării de seamă la taxa pentru exploatarea construcțiilor subterane în scopul desfășurării activității de întreprinzător, altele decît cele destinate extracției mineralelor utile se completează conform Instrucțiunii privind modul de întocmire și prezentare a Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobate prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014.

Darea de seamă fiscală la taxa pentru exploatarea construcțiilor subterane în scopul desfășurării activității de întreprinzător, altele decît cele destinate extracției mineralelor utile se prezintă trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune (art. 301 alin. (1) din Codul fiscal).

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

Darea de seamă la taxa pentru exploatarea construcțiilor subterane în scopul desfășurării activității de întreprinzător, altele decît cele destinate extracției mineralelor utile se prezintă în baza formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15), aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1721 din 5 decembrie 2014.

În Monitorul Oficial din 31 mai curent Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 113/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale. Documentul are ca scop reglementarea raporturilor juridice dintre consumatorul final, furnizor și operatorul de sistem cu privire la furnizarea gazelor naturale, contractarea și facturarea acestora, calitatea serviciului de furnizare, precum și examinarea reclamațiilor și soluționarea neînțelegerilor.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

La stabilirea în Registrul de evidență a echipamentelor de casă și de control a mașinilor de casă și control cu memorie fiscală/imprimantelor fiscale (MCC/IF) ale contribuabililor deja radiați din Registrul Fiscal de Stat, subdiviziunea SFS care a înregistrat MCC/IF adoptă Decizia de radiere din evidență a echipamentelor de casă și control. De asemenea, subdiviziunea va adopta decizia de radiere și în cazul stabilirii în Registrul de evidență a dispozitivelor electronice ale contribuabililor deja radiați din Registrul SFS. Serviciul Fiscal de Stat a plasat spre consultări publice proiectul ordinului SFS privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și control.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (AGRM) a publicat în ediția Monitorului Oficial din 3 mai 2019 Ordinul nr.11 cu privire la aprobarea cuprinsului proiectului de execuție, în baza căruia se efectuează extragerea rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos, până la o adâncime de 5 metri, pentru construcţia, reparaţia, modernizarea şi extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecţie contra inundaţiilor, pentru prevenirea, stoparea şi lichidarea consecinţelor proceselor geologice periculoase (în continuare – Proiect de execuție). Amintim că, în luna iulie 2018, Codul subsolului a fost suplinit cu prevederea că extragerea, până la o adâncime de 5 metri, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos pentru construcţia, reparaţia, modernizarea şi extinderea drumurilor publice,

Până la darea în exploatare a Sistemului informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, se pune în sarcina Serviciului Fiscal de Stat confecţionarea centralizată a sigiliilor de protecţie (sigiliul furnizorului şi sigiliul fiscal), care vor fi utilizate pentru sigilarea maşinilor de casă şi control și imprimantelor fiscale. Ministerul Finanțelor precizează că dispozitivele electronice ce dispun de un program de aplicație dedicat și identificabil, vor fi acceptate cu funcții de mașini de casă și de control. Amintim că hotărârea de Guvern în acest sens a fost aprobată în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri din data de 27 februarie 2019.

Persoanele cu dizabilități locomotorii vor fi scutite de achitarea plăților vamale la importul autoturismelor cu capacitatea cilindrică de până la 2 500 cm3, indiferent de termenul de exploatare. Pentru a beneficia de scutiri, solicitanții vor prezenta un set de acte prevăzute în pct. 17 al Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale şi vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială. Modificările au fost aprobate în cadrul ședinței de astăzi, 11 februarie 2019, a Executivului.

Partea I.   În prima parte a acestui articol au fost prezentate tipurile documentelor în conformitate cu Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile RM, documente întocmite în urma activităţii administrative, evidenţa şi dările de seamă, administrarea resurselor de muncă (cu subcapitolele respective).  În continuare oferim partea II a articolului.   В первой части этой статьи были представлены виды документов в соответствии с Перечнем типовых документов и сроков их хранения для органов публичного управления, учреждений, организаций и предприятий РМ, документы, образующиеся в управленческой деятельности, учет и отчетность, управление трудовыми ресурсами, с соответствующими подразделами. Далее представляем часть II статьи.

Constituie sau nu import de servicii utilizarea vagoanelor marfare a întreprinderilor din străinătate pe teritoriul Republicii Moldova? În temeiul deciziei SFS, la un contribuabil din Republica Moldova a fost efectuat controlul fiscal la faţa locului prin metoda de verificare tematică privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi achitării la buget a TVA, confirmarea sumelor TVA spre restituire din buget conform declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale supuse controlului (anul 2016), aprecierea spre restituire din buget a sumei TVA aferente livrărilor de servicii la export impozitate cu TVA la cota „zero”, în conformitate cu prevederile Codului fiscal (CF) în vigoare pentru perioada respectivă.

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.