Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-martie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică anunţă că, exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2014 s-au cifrat la 214,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 4,2% mai puţin comparativ cu luna martie 2013.

Noţiuni generale despre contribuabilii mari în Republica Moldova Contribuabili mari reprezintă contribuabilii care sunt identificaţi conform unor criterii, elaborate de către Inspectoratul Fiscal principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor (în continuare – IFPS).

Aceasta este declaraţia Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr la întrevederea de astăzi cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în cadrul Comisiei Europene şi Isabella Combez, reprezentantul Direcţiei Generale Dezvoltare și Cooperare — EuropeAid (DG DEVCO).

China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în anul 20131 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1235,9 mii persoane, fiind în creştere cu 1,8% (21,4 mii) faţă de anul 2012. Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,0%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,0%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 52,5% şi 47,5%.

Activitatea de construcţii realizată în antrepriză în Republica Moldova în ianuarie-septembrie 20131 Biroul Naţional de Statistică comunică datele vizînd evoluţia şi structura lucrărilor de construcţii ale organizaţiilor cu genul principal de activitate „Construcţii” în ianuarie-septembrie 2013. În ianuarie-septembrie 2013 organizaţiile de construcţii au efectuat lucrări de construcţii-montaj în valoare de 3455,6 mil. lei (în preţuri curente), ceea ce reprezintă 99,7% (în preţuri comparabile) faţă de nivelul înregistrat în ianuarie-septembrie 2012.

Conducerea IFS pe mun. Chişinău continuă acţiunile de conformare fiscală a clinicilor stomatologie din capitală şi eradicarea fenomenului evazionist. Acestui scop a fost dedicată o nouă şedinţă de lucru, după precedenta, din octombrie recent, cu participarea reprezentanţilor clinicilor stomatologie din Chişinău, care, urmare a monitorizării fiscale, au prezentat caracteristici de poziţionare în categoria de contribuabili din zona de risc.

Pentru perioada de pînă la 01.01.2014 Iniţial este necesar de menţionat că agentul economic nu a concretizat sub care forma organizatorico-juridică activează avocatul în folosul căruiea urmează de efectuat plata. Tipul formei organizatorico-juridice, în care îşi exercită activitatea sa avocatul, joacă un rol esenţial, la determinarea obligaţiei fiscale a agentului economic care achită plăţi în folosul avocatului pentru serviciile prestate.

Ministerul Economiei a elaborat o Foaie de parcurs pentru facilitarea conectării la energia electrică pentru agenții economici, indicator la care Republica Moldova a înregistrat un punctaj mic în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale. Amintim că Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a cerut recent elaborarea foii de parcurs pentru îmbunătățirea acestui indicator, la care Republica Moldova ocupă poziția 161 din 185 de țări.

Conducerea IFS pe mun. Chişinău a convocat astăzi o şedinţă cu participarea administratorii de clinici stomatologice din capitală, la care au fost abordate subiecte ce ţin de conformarea fiscală benevolă şi eradicarea fenomenului evazionist.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce la cunoștința contribuabililor, că în Monitorul Oficial nr.191-197/754 din 06.09.2013 a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr. 652 din 29.08.2013. Această Hotărîre modifică și completează punctul 3 din Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33, art.288), cu modificările şi completările ulterioare, alineatul patru se modifică şi se completează după cum urmează:

Zona euro trebuie sa infiinteze o autoritate bugetara centrala care sa ajute la depasirea socurilor unor viitoare crize economice in care este afectata doar o parte a uniunii monetare, se arata intr-un raport al Fondului Monetar International (FMI).

Aspecte generale În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general de stat şi a fost introdusă începînd cu 01 ianuarie 1992. Pe tot parcursul de existenţă, taxa pe valoarea adăugată a suferit o serie de modificări. În scopul stabilizării acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei reflectat în CF al RM (Titlul III). Potrivit prevederilor titlului III al CF Taxa pe valoarea adăugată (în continuare — T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. T.V.A. datorată bugetului se achită de către subiecţii impozabili.

Exact la momentul vînzării (donării) imobilului nu se declară nimic. Termenul de depunere a Declarației CET expiră la 31 martie al anului următor anului în care a avut loc vînzarea (donația). În urma înstrăinării activului de capital (în cazul dat a apartamentului) se obţine creştere sau pierdere de capital. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate, în raport cu baza valorică a acestor active. Adică, în cazul dat, creşterea de capital constituie diferența dintre valoarea de vînzare, înscrisă în Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, înregistrat la notar şi valoarea apartamentului înscrisă la Cadastru. Mărimea pierderilor de capital, suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare a activelor de capital, este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul III 20131 Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul III 2013 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1328,2 mii persoane, fiind în creştere cu 3,2% (41,3 mii) faţă de tr.III 2012. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate a crescut de la 95,2% la 96,1%, iar ponderea şomerilor s-a micşorat de la 4,8% la 3,9%.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Chişinău, 26 iulie 2013 – Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat şefii subdiviziunilor IFPS într-o şedinţă de lucru, la care au fost abordate aspectele metodologice privind modul de confirmare documentară a achiziţiilor făcute de la persoanele fizice. În cadrul şedinţei, Şeful IFPS, Ion Prisăcaru a punctat existenţa unor probleme pe segmentul procurării, de către întreprinderile intermediare şi cele din industria alimentară, a materiei prime de la persoane fizice neînregistrate ca subiecți ai activității de întreprinzător, astfel fiind efectuate plăți în numerar. În continuare, materia primă agricolă procurată de la persoanele fizice este utilizată de către companii fie pentru procesare (în cazul producerii sucurilor, vinului, uleiului, conservelor de fructe și legume, făinii, produse nucifere etc.), fie direct pentru export.

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

Persoanele fizice suspectate de evaziune fiscală şi care sunt supuse verificării fiscale demarate în urma descoperirii unor discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate vor depune o declaraţie de patrimoniu şi venituri numai la cererea administraţiei fiscale, începând din 2014, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis marţi. 'Formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri prevăzut în anexă la proiectul de ordin postat pe site-ul MFP vizează strict acele persoane fizice care în urma unor verificări documentare prealabile amănunţite a tuturor informaţiilor deţinute şi obţinute de ANAF referitoare la veniturile declarate de acestea comparativ cu acumulările lor patrimoniale urmează să fie supuse unei verificări fiscale efective pentru că prezintă un risc semnificativ de nedeclarare a veniturilor realizate. În concluzie, solicitarea depunerii acestei declaraţii de patrimoniu şi venituri nu se va face către toate persoanele fizice şi nici măcar către toate persoanele fizice independente supuse inspecţiei fiscale obişnuite ci numai către acele persoane fizice care în urma verificărilor prealabile prezintă discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate', se menţionează în comunicatul MFP.