În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

În Republica Moldova vor activa funcționari fiscali cu statut special, conform pachetului de legi ce prevede reformarea domeniului fiscal. Astfel, se propune completarea Codului fiscal cu articole ce vor reglementa statutul acestor funcționari. Conform proiectului, funcționarul fiscal cu statut special este cel care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracțiunilor.

Începând cu perioada luna iunie 2020, indicatorul rândului 4.2 din Forma IPC18 se completează cu sumele plătite în perioada de gestiune a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi declarate în perioadele de până în luna iunie 2020 şi după această perioadă, în cazul concediilor medicale acordate până la 31 mai 2020 inclusiv, care continuă şi după această dată.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017,  prin care a fost aprobat formularului tipizat (Forma IPC18) şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acestuia. Acțiunea a fost necesară pentru ajustarea reflectării informației cu prevederile Legii nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative. Ordinul nr.77 din 17 iunie 2020 a fost publicat în MO din 20 iunie curent.

În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Regulamentul cu privire la restituirea sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei. Documentul stabileşte modul de restituire a sumelor plătite de angajatorii rezidenţi ai parcurilor IT angajaţilor săi, ale căror sursă de finanţare este bugetul asigurărilor sociale de stat. Conform Regulamentului, plătitorul va solicita restituirea sumelor din BASS prin depunerea unei cereri la Casa teritorială de asigurări sociale (CTAS), în raza căreia este înregistrat.

Reieşind din specificul de activitate, întreprinderea la care activez în calitate de contabl practică încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu mai multe persoane fizice care se reflectă în Darea de seamă IPC 18 cu categoria persoanei asigurate 105 „persoană angajată prin contract civil”. Unele din aceste persoane nu au un alt loc de muncă de bază. Vrem să cunoaştem dacă întreprinderea este în drept să calculeze acestor persoane indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă şi dacă li se poate acorda concediul de odihnă?

1. (29.1.6.2.13) Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)? 2. (29.1.6.1.10) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia și Republica Belarus. Acordurile prevăd o serie de garanții pentru cetățenii noștri care au desfășurat activitate legală în aceste țări. Despre prevederile de bază ale acordurilor internaționale în domeniul securității sociale s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe platforma expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

În vederea susținerii activității de întreprinzător, pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, prin Legea nr.69 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative publicată astăzi, 26 mai 2020, în MO, a fost extins mecanismul de subvenționare pentru întreprinderile şi organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic şi/sau staționare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii. În esență, mecanismul este similar celui stabilit prin Dispoziția nr. 16 a CSE din 10 aprilie 2020, cu anumite precizări noi. Amintim că, mecanismul de subvenționare este stabilit de Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020 al Ministerului Finanțelor.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În tabelul 3 al Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, Forma IPC 18 (în continuare Darea de seamă IPC 18)care se prezintă lunar de către angajator, se declară atât informaţia despre venitul asigurat al persoanelor asigurate (salariul), cât şi perioadele de activitate care asigură stagiul de cotizare şi stau la baza tuturor prestaţiilor de asigurări sociale, întrucât la etapa actuală nu se mai prezintă certificate cu privire la salariu în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat anterior că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzat de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Cuantumul indemnizației unice la nașterea copilului se va majora cu 345 lei și va constitui 5645 lei. Hotărârea Guvernului pentru completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii a fost publicată în Monitorul Oficial din 26 ianuarie 2018.

ACCES CPAS (sistemul prin care cetățenii își pot verifica informația ce ține de asigurările sociale) a fost îmbunătățit cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova și adaptat la noile necesități informaționale. Noua versiune a sistemului a fost lansată astăzi, 29 septembrie 2020.   Menționăm că, prima versiune a ACCES CPAS a fost lansată în anul 2010, cu suportul Programului USAID BIZTAR. Pe parcursul ultimilor ani, utilizatorii acestui sistem s-au confruntat cu anumite dificultăți de ordin tehnic la accesarea sistemului, din motivul că tehnologiile utilizate la dezvoltarea acestuia nu erau adaptate la ultimele versiuni ale web-navigatoarelor.

Începând cu 1 iulie curent, cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului va fi majorat cu 1608 lei și va constitui 7911 lei. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul hotărârii pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii. Conform ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Alei Nemerenco, proiectul a fost elaborat în contextul dificultăților survenite în procesul de achiziționare a bunurilor din setul pentru îngrijirea nou-născuților oferit în cadrul programului O nouă viață.

În Monitorul Oficial de azi, 18 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 144 din 23 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Conform pct.6 din Dispoziția nr.16 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova, entitățile care și-au sistat activitatea, total sau partial, în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile CSE, pot pretinde la o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi salariat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare.