Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere, aprobată prin Ordinul nr. 66/2010, a fost completată cu încă 8 întreprinderi. Lista acestora este publicată în Monitorul Oficial din 5 iunie curent (Ordinul nr. 104 din 29 mai 2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în Ordinul nr. 66/2010). Astfel, în momentul de față în această listă sunt incluși 980 de agenți economici.

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează importanța prezentării de către plătitorii de contribuții a datelor corecte în dările de seamă lunare.   Astfel, toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc beneficiarilor în baza datelor acumulate la contul personal de asigurări sociale ale persoanei declarate de către angajator, fără a fi solicitată și prezentarea certificatelor despre salariu. Prin urmare, informaţia cu privire la perioadele de activitate de după anul 1999, precum şi contribuţiile de asigurări sociale declarate de către angajator prin intermediul Dării de seamă IPC 18 şi a Informaţiei IRM 19, servesc temei pentru stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor.

Agenția Relații Funciare  și Cadastru propune spre consultări publice proiectul  de lege privind reglementarea regimului proprietăţii funciare, cadastru şi monitoring funciar.   Documentul a fost elaborat în scopul ajustării cadrului normativ ce ține de stabilirea priorităților fundamentale definite pe termen lung privind gestionarea eficientă a fondului funciar, evidența și protecția tuturor resurselor funciare de pe întreg teritoriul țării și crearea condițiilor de ameliorare a mediului înconjurător ce vor contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată. 

Actele de identitate eliberate străinilor de către autoritățile Republicii Moldova, termenul de valabilitate al căror a expirat începând cu data de 2 februarie 2020, vor fi valabile, cu posibilitatea de preschimbare a acestora, până la data de 15 august 2020. Prevederea este inclusă în Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut un schimb de opinii cu conducerea Băncii Naționale a Moldovei, dar și cu reprezentanții băncilor comerciale sistemice. În contextul evoluției situației epidemiologice a infecției COVID-19, Ministerul Finanțelor a solicitat examinarea posibilității suspendării sau amânării, în perioada martie-mai 2020, a plăților la creditele oferite de băncile comerciale cetățenilor. De asemenea, s-a solicitat ca pentru perioada martie-mai 2020 să nu fie aplicate penalităţi pentru neachitarea în termen a sumelor datorate spre plată.

Pe data de 27 martie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea nr.13/5 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind unele măsuri de atenuare a efectelor crizei epidemiologice, documentul fiind publicat în MO. Regulatorul stabilește că, în cazul în care o asociație de economii și împrumut (AEÎ) sau o organizație de creditare nebancară (OCN) va micșora cu cel puțin 5% dobânda anuală efectivă calculată conform contractului de credit (împrumut) acordat debitorilor până la data de 17 martie 2020 și nu va aplica penalități sau dobânzi de întârziere aferente creanței pretinse pentru perioada 17 martie 2020 – 31 mai 2020, entitatea este în drept să mențină provizioanele pentru pierderi la creditele (împrumuturile) respective acordate, potrivit clasificării efectuate la data de 17 martie 2020, pentru un termen de până la 31 decembrie 2020. CNPF precizează că micșorarea sumelor corespunzătoare poate fi efectuată unilateral de către AEÎ/ONC fără acordul debitorilor.

Agențiile de turism şi turoperatorii au acordat în anul 2019 servicii turistice la 376,6 mii de turiști și excursioniști, cu 16,4% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creșterea numărului de participanţi la turismul emiţător, turismul intern, precum și turismul receptor. Astfel, din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi ale turoperatorilor, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 11,9% – de afaceri şi profesionale şi 2,8% – de tratament.

Din 16 aprilie 2020 se diminuează cu 2,5 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrasede băncile comerciale în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și se stabilește în mărime de 38,5 % din baza de calcul. Aceasta va fi valabilă 15 mai 2020. În același timp, se majorează cu 1,0% norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru perioada 16 aprilie 2020 – 15 mai 2020 de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă, fiind stabilită în mărime de 21,0% din baza de calcul.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. Autorul revistei „monitorul.FISC.md” Elena Taban, în ediția din aprilie 2020, în articolul „Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor nemateriale în entitățile bugetare”, pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor obține susținere financiară încă 27 proiecte investiționale. Valoarea totală a acestora este de 6,66 mil. lei, sumă care va contribui la atragerea în economie a circa 16,13 mil. lei investiții. Cererile beneficiarilor au fost recepționate și evaluate în regim on-line în perioada stării de urgență. Din numărul total al proiectelor acceptate spre finanțare, în mun. Chișinău activează 7 întreprinderi, câte 3 – în UTA Găgăuzia și Florești, 2 întreprinderi – în raionul Telenești și câte o întreprindere – în raioanele Fălești, Edineț, Basarabeasca, Rezina, Ocnița, Hâncești, Râșcani, Orhei, Ialoveni, Cantemir, Anenii Noi și Căușeni.

În perioada stării de urgență, titularilor patentei de întreprinzător eliberate conform Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998 și persoanelor fizice care desfășoară activități conform capitolului 102 și 103 din Titlul II al Codului fiscal nr.1163/1997, li se acordă ajutor de șomaj unic în cuantum de 2775 lei, cu condiția că în luna martie 2020 nu au realizat venit asigurat. Prevederea se conține în Dispoziția nr. 25 a Comisiei pentru Situații Excepționale, aprobată astăzi, 5 mai.

Convenția colectivă (ramura agriculturii și industriei alimentare) a fost completată cu un capitol ce va reglementa relațiile de muncă în perioada situațiilor excepționale și ulterioare acestora.   În Monitorul Oficial din 4 septembrie curent a fost publicat Protocolul-Acord comun al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Federației Naționale a Patronatelor din Agricultură și Industria Alimentară și Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind” de modificare și completare a Convenției colective (nivel de ramură) prelungită pentru anii 2017- 2020.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un suport pentru agenții economici care, începând cu data de 1 iulie 2020, vor participa la operațiunile de achiziții publice prin utilizarea obligatorie a SIA „e-Factura”.   Sistemul „e-Factura” reprezintă o soluție informațională modernă, care înlocuiește mecanismul tradițional de eliberare și evidență a facturilor fiscale. Totodată, sistemul oferă posibilitatea de validare a facturilor fiscale electronice, a datelor utilizatorilor, precum și efectuează automat calculele. Aceste funcționalități contribuie la minimizarea riscurilor aferente documentării tranzacțiilor.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală va fi completat cu norme ce reglementează retribuirea muncii în caz de cumulare de funcţii pentru personalul medical și nemedical. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege, care a fost prezentat în cadrul ședinței secretarilor generali. Astfel, cuantumul sporurilor pentru cumularea de funcţii poate fi stabilit de părţile contractului individual de muncă în funcţie de volumul real de lucrări executate, dar acesta nu va fi mai mic decât 50% şi, respectiv, nu va depăşi 100% din salariul de funcţie stabilit conform vechimii minime în specialitate pentru funcţia temporar vacantă.