Volumul transferurilor bănești în Moldova efectuate în anul 2014 din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor a însumat 1 miliard 612,96 milioane de dolari, depășind indicatorii anului precedent cu aproximativ 4 milioane de dolari sau cu 0,3 la sută. Creșterea în ansamblu a indicatorului în cauză a fost obținută în pofida faptului că în ultimele luni ale anului trecut volumul remitențelor s-a redus considerabil în urma crizei și devalorizării bruște a rublei în Rusia, unde muncesc majoritatea migranților din Moldova, relatează NOI.md.

Evoluţia care are loc pe piaţa valutară nu are efect semnificativ asupra preţurilor. Asigurarea vine din partea viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Marin Moloşag. Oficialul a susţinut o conferinţă de presă şi a explicat de ce moneda unică europeană a stabilit un record absolut în Moldova.

Actualmente entitățile se confruntă cu multiple probleme care rezultă din specificul activității lor, iar relațiile complexe și controversate dintre contabilitate și fiscalitate, nu sînt suficient tratate și expuse în literatura de specialitate autohtonă.

Banca Naţională (BNM) ţine piaţa valutară „pe uscat”, lăsând nesatisfăcute cererile unor bănci pentru cumpărarea valutei. Dealerii băncilor au relatat corespondentului „Infotag” că două zile de „linişte” şi „consolidare” de pe piaţa valutară au dus la faptul că miercuri cererile de cumpărare a valutei ale şase bănci au rămas nesatisfăcute, deoarece dealerul regulatorului a satisfăcut cererile a doar opt bănci.

Băncile britanice riscă amenzi în valoare de 41 de miliarde de dolari din cauza practicilor incorecte, precum manipularea pieţelor valutare şi nereguli în operaţiunile cu credite ipotecare în Statele Unite, potrivit estimărilor Macquarie Group, transmite Bloomberg. HSBC Holdings ar putea înregistra costuri legate de litigii în valoare de 15,8 miliarde de dolari, cele mai mari în rândul băncilor britanice, urmată de Royal Bank of Scotland, cu 12,5 miliarde de dolari, potrivit analiştilor. Costurile Barclays pentru litigiile viitoare s-ar putea ridica la 8,9 miliarde de dolari.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Marile companii, printre care Apple, Google, Microsoft, au acumulat rezerve record de capital de apoape 7.000 de miliarde de dolari şi se pregătesc să se lanseze într-o frenezie a cheltuielilor, ceea ce ar putea energiza masiv revenirea economiei globale, scrie The Telegraph.

Situația înregistrată în ultima perioadă pe piața valutară internă este generată în mare parte de caracteristicile sezonului rece, dar și de evenimentele din exterior. De această părere este guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, care spune că din primăvară starea de lucruri la acest capitol se va schimba.

Cinci bănci mari au fost amendate cu 3,3 miliarde de dolari de către autorităţile de reglementare din Marea Britanie, Elveţia şi Statele Unite, în urma unei înţelegeri care încheie investigaţia privind manipularea pieţei valutare.

Curtea oferă o asigurare cu privire la modul în care au fost utilizate fondurile UE, evidențiind acele situații în care s‑a constatat că există riscul cel mai ridicat de cheltuire neconformă a fondurilor. Rapoartele conțin, de asemenea, recomandări referitoare la posibilitățile de îmbunătățire a gestiunii financiare a UE. Curtea de Conturi Europeană asistă Parlamentul European și Consiliul în demersul lor de examinare riguroasă a cheltuielilor UE și promovează o răspundere eficace pentru actul de gestiune în fața cetățenilor UE.

Vicepremierul, ministrul Economiei Valeriu Lazăr consideră că „între guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu există divergenţe”. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, comentând rezultatele negocierilor cu Misiunea FMI, care şi-a încheiat vizita în Republica Moldova la finele lunii ianuarie, principalul negociator al Moldovei a spus că „guvernul nu necesită resursele FMI, dar necesită expertiza şi consultările specialiştilor fondului”.

China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com.

Pentru a stopa prăbuşirea lirei, banca centrală turcă a promis că nu va ezita să majoreze dobânzile şi să înăsprească politica monetară, acţiune evitată până acum pentru a nu pune în pericol creşterea eco­nomică şi care reprezintă un semn al gravităţii efectelor pe care le poate avea furtuna valutară de pe pieţele emergente precum Turcia, India, Brazilia, Argentina şi Africa de Sud.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Procedura de eliberare a certificatelor privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferent bunului supus înstrăinării/gajului – proprietate a cetăţeanului, din data punerii în aplicare a Instrucțiunii privind evidența obligațiilor față de buget, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 400 din 14 martie 2014 (MO, nr. 72-77 din 28 martie 2014), s-a dovedit a fi una dificilă pe motivul, că Instrucțiunea în cauză, reglementînd unele aspecte tehnice de eliberare a certificatelor respective (cum ar fi termenul de eliberare, termenul de valabilitate, oportunitatea de prezentare a certificatelor eliberate de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor, etc.)

Raportul auditului conformităţii privind utilizarea mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului public de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi unele inspectorate fiscale de stat teritoriale pe anul 2013a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 24 iulie 2014.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza de creştere a economiei Moldovei pentru anul 2014 la 2,0 la sută, faţă de 3,5 la sută, cît anticipa anterior. Previziunile au fost revăzute după misiunea FMI care a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 în contextul procesului de monitorizare post-program, informează MOLDPRES. “Anul viitor se anticipează o relansare a activităţii economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creşterii economice. După restabilirea puternică a activităţii economice în anul trecut, ritmul de creştere economică va încetini pînă la aproximativ 2 la sută în 2014, ca urmare a creşterii moderate a producţiei sectorului agricol, reducerii activităţii economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei şi impunerii restricţiilor la importul produselor moldoveneşti”, se spune într-un comunicat difuzat în după-amiaza zilei de astăzi de FMI.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre