Întreprinderea X pe parcursul lunii iunie 2021 a comis contravenția stabilită la art. 293 alin. (2) Cod contravențional (CC), acceptând recepționarea plăților în numerar peste limita permisă de 100 mii lei de la persoane fizice în cazul a două tranzacții. Ce sancțiune riscă entitatea pentru încălcarea comisă?   Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, începând cu 1 mai 2021, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.  

Modificările propuse la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2021 nr.256/2020, aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 30 octombrie, prevăd majorarea veniturilor cu peste 313,2 mil. lei, a cheltuielilor – cu 513,2 mil. lei și a deficitului cu 200 mil. lei.   Proiectul pentru modificarea Legii nr.256/2020, după cum a menționat Ana Nemerenco, ministrul Sănătății, a fost elaborat în rezultatul analizei indicatorilor fondurilor pe parcursul anului, precum și a priorităților de politici promovate de către Ministerul Sănătății. La baza inițiativei au stat așa factori ca majorarea salariilor de funcție a personalului administrative-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală cu 57%, începând cu 1 noiembrie 2021; acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19; acordarea suplimentului la salariul de funcție calculat personalului antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor cu COVID-19 etc. 

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

La 1 iulie 2021 au fost centralizate funcțiile de asistență juridică și de gestionare a bunurilor confiscate din cadrul Serviciului Fiscal de Stat. Conform noii structuri organizatorice a autorității fiscale, sunt formate două direcții noi.   Direcția generală expertiză juridică. Misiunea acesteia constă în asigurarea conformității actelor normative emise de SFS, acordarea asistenței juridice în activitatea autorității, aplicarea uniformă a legislației, reprezentarea intereselor SFS în instanțele judecătorești şi alte organe.  

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Condițiile de beneficiere de reducerea amenzii aplicate în funcție de tipul acesteia Legislația Republicii Moldova prevede diferite tipuri de sancțiuni, printre care și sancțiunea cu amendă. Amenda este acel tip de sancțiune care poartă caracter economic, pecuniar și, pe lângă scopul de corectare și reeducare a persoanei care a săvârșit încălcarea, are și impact financiar asupra acesteia. În acest sens, legislația prevede și dreptul persoanei care este amendată de a beneficia de reducerea acesteia dacă întrunește condițiile impuse.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

Organele de control vor oferi suport businessului mic în cadrul controalelor prin elaborarea materialelor documentare și ghidurilor destinate informării privind drepturile și obligațiile organelor de control, ale persoanelor supuse controlului, procedurilor de îndrumare și control și altor acte, care vor fi publicate obligatoriu pe pagina web www.controale.gov.md.   Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a unor acte legislative (Legea prevenției), prin care se propune un mecanism de profilaxie/ prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control aplicate micilor antreprenori.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Ce sancțiuni urmează a fi aplicate organelor împuternicite cu perceperea taxei de stat în situația în care acestea au executat acțiuni sau au eliberat documente de importanță juridică fără perceperea taxei de stat? Se aplică sancțiune în cazul în care a avut loc executarea acţiunilor sau eliberarea documentelor de importanță juridică pentru care taxa de stat a fost percepută, dar a fost transferată cu întârziere la bugetul de stat? Care organ de control aplică sancțiunea prevăzută de legislație în situațiile descrise?  

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova. 

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.