Potrivit pct. 9 din Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 657/2019, nu corespund condițiilor loteriei și respectiv nu participă la concurs, următoarele tranzacții: 1)Tranzacțiile de retragere a numerarului de pe contul de card; 2)Tranzacțiile efectuate cu cardul bancar de către persoanele fizice în afara Republicii Moldova;

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că cea de-a doua rundă de negocieri pe marginea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză s-a încheiat cu succes. Amintim că delegația moldovenească s-a aflat în perioada 22-27 iulie în capitala chineză, Beijing. În cadrul negocierilor au continuat discuțiile asupra aspectelor juridice ale Acordului, în special pe capitolele preambulului, prevederilor inițiale și instituționale, comerțului cu bunuri, regulilor de origine, drepturilor de proprietate intelectuală, concurenței, măsurilor sanitare și fitosanitare, barierelor tehnice în calea comerțului, comerțului electronic, investițiilor.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

În luna octombrie curent au fost eliberate, prelungite și reperfectate, per total, 59 licențe, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Astfel, 39 sunt licențe eliberate/prelungite, iar 20 reperfectate. Totodată, 7 licențe au fost eliberate cu scutirea taxei în mărime de 50%, suma totală achitată pentru eliberarea, prelungirea și reperfectarea licențelor în luna octombrie constituie 610,94 mii lei. Se constată că, după genul de activitate, 14 dintre licențele eliberate/prelungite sunt pentru activitatea cu metale prețioase, 6 – pentru producţie alcoolică autohtonă, câte 4 pentru domeniile articole din tutun, metale feroase, câte 3 – pentru producţie alcoolică importată, de broker vamal și articole pirotehnice și câte 1 – pentru protecţia informaţiei și, respectiv, plasarea în câmpul muncii.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

În perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 se va desfășura cea de-a XIX-a ediție a Expoziției Naționale ”Fabricat în Moldova”. Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Investiții și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. În acest an la expoziție vor participa 460 de întreprinderi, dintre care circa 40 participă în premieră. Totodată, 4 companii reprezintă zona din stânga Nistrului. După cum a menționat în cadrul unei conferințe de presă președintele CCI, Sergiu Harea, participanții expoziției sunt din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari şi alte domenii.

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

În ultima perioadă tot mai frecvent reprezentanții diferitor întreprinderi adresează întrebarea dacă este sau nu obligate entitatea în cadrul căreia activează să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019 și să-l prezinte organelor competente. Considerăm necesar să reamintim contribuabililor prevederile Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2019. Astfel, aceasta stipulează:

Încasările bănești în numerar sub formă de împrumut (credite) primite de la fondatori și persoane fizice, precum și rambursarea mijloacelor financiare nu se înregistrează în echipamentul de casă și de control (ECC). Încasarea în numerar a dobânzilor/comisioanelor stabilite în baza contractului de împrumut (credit) în ECC se înregistrează. Aceste precizări sunt incluse în proiectul hotărârii Executivului propus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice și vizează modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control (HG nr. 141/2019).

Ministerul Finanţelor propune spre consultare un nou program de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru următorii doi ani. Documentul conţine peste 30 de acţiuni ce se axează pe consolidarea capacităţii de investigare financiară, elaborarea unui sistem de stimulare și motivare a specialiștilor din domeniul managementului finanțelor publice, dezvoltarea relaţiei cu mediul academic cu scopul includerii modulelor şi programelor de instruire pentru specialiştii implicați în managementul financiar public, identificarea şi punerea în aplicare a unui Program de certificare profesională a specialiştilor în finanţe şi economie.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Prin decizia consiliului local întreprinderea municipală (ÎM) este investită cu dreptul de colectare a taxei pentru salubrizare cu acordarea în localitatea respectivă a serviciilor de colectare a deșeurilor managere de la gospodăriile cetățenilor. Pe tot parcursul activității ÎM se confruntă cu problema colectării taxei, astfel suportând pierderi financiare. Care este modul de aplicare corectă a acestei taxe? Procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale, sunt stabilite conform prevederilor Titlului VII al CF (Titlul VII al CF).

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.