Darea de seamă privind taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele admise se prezintă Serviciului Fiscal de Stat

Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

Potrivit pct.2 din Modul de completare a Dării de seamă

Potrivit prevederilor art. 46 alin. (9) din Codul muncii

O persoană fizică cetăţean a luat un împrumut de la o casă de amanet SRL „G”, căreia i-a lăsat amanet un set de bijuterii. Deoarece persoana fizică nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de entitatea „G” SRL privind restituirea împrumutului, aceasta din urmă va comercializa bijuteriile pentru a-şi compensa cheltuielile suportate pentru păstrarea bijuteriilor, acordarea împrumutului, dobânda pentru împrumut şi pentru vânzarea bijuteriilor. Urmează de stabilit dacă în situaţia dată entitatea „G” SRL trebuie să reţină impozit pe venit la sursa de plată din împrumutul acordat şi nerestituit de persoana fizică?

Mâine, 26 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 148-158 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea Constituțională publică:

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

În nouă luni ale anului 2019, numărul total al rapoartelor expediate prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronică www.raportare.gov.md către autoritățile de stat din sectoarele finanțe publice și statistică a depășit cifra de 1,327 mil. Cea mai mare parte dintre acestea – circa 1,288 mil. – au fost transmise de către autorități/instituții publice și agenți economici, iar peste 39 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic reprezintă o platformă on–line de prezentare a rapoartelor către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Biroul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor anunță că, în primele patru luni de activitate ale Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor, inițiat de autoritate, 56 de antreprenori începători au accesat credite cu o rată a dobânzii redusă cu 2% în raport cu rata dobânzii de referință anuală. Valoarea totală a creditelor acordate în cadrul Programului este de circa 35,6 mil. lei. Majoritatea beneficiarilor, care provin din 19 raioane ale țării, au investit banii în domeniul agricol. Cele mai multe credite au fost acordate tinerilor din UTA Găgăuzia — 13, aceștia fiind urmați de tinerii din raioanele Rîșcani și Glodeni – câte 6.

Autoritățile intenționează să creeze un organ care va coordona și va monitoriza implementarea Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul de dispoziție de Guvern cu privire la instituirea unui Consiliu. În componența acestuia vor fi incluși secretarul general al Guvernului, care va deține funcția de președinte, secretari de stat de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Justiţiei, directorul Agenției Servicii Publice, precum și reprezentanți ai Agenţiei Proprietăţii Publice, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru și ai Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) sesizează persoanele cu funcții de răspundere ale Societăților pe acțiuni asupra necesității dezvăluirii informaţiei, în vederea conformării societăților prevederilor legislației în vigoare. Atragem atenția societăților asupra punerii în aplicare, începând cu 1 martie 2019, a Regulamentului cu privire la dezvăluirea informaţiei de către emitenţii de valori mobiliare (Regulamentul), aprobat în redacție nouă prin Hotărârea CNPF nr.7/1 din 18.02.2019. Termenul-limită de dezvăluire a raportului este 30 aprilie 2019.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Activitatea de bază a întreprinderii constituie darea în locațiune a imobilului, situat peste hotarele RM, nerezidenților. În conformitate cu legislația fiscală a acestei țări, bunurile situate pe teritoriul ei se supun impozitării cu impozitul pe bunurile imobiliare. De Codul fiscal al cărei ţări urmează să se conducă întreprinderea la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare și în bugetul cărei ţări trebuie să fie achitat impozitul?

În luna aprilie a fost efectuat şi achitat import de servicii. În declarația TVA aceasta sumă trebuie reflectata ân boxa 7 si 14, TVA calculat — înn boxa 8, 15 şi boxa 20, dacă totalul sumei TVA pentru această lună este reflectată in boxa 21 ( spre deducere)? Este greşit, dacă această suma de import de servicii a fost reflectată doar în boxele 14 si 15, rezultatul lunii fiind în boxa 21 (TVA spre deducere în luna ulterioară)?

Asociația obștească cu prilejul sărbătorii oficiale are intenția să acorde ajutoare materiale persoanelor fizice atât din cadrul asociației cât și persoanelor terțe. Care este regimul fiscal ce urmează să fie aplicat de către asociație aferent plăților îndreptate spre achitare persoanelor fizice? Care sunt consecințele pentru asociația obștească în cazul nerespectării unei din cerințele din art. 52 alin. (2) din CF?