Natalia Calenic, Sava Maimescu, Vladislav Șveț, Iurie Gorea și Marin Gospodarenco au fost admiși la concursul pentru funcția de director al Serviciului Vamal. Decizia a fost luată astăzi, 9 octombrie, de către Comisia de concurs pentru selectarea directorului Serviciului Vamal. Comisia a verificat respectarea criteriilor de eligibilitate de către candidați, precum și reputația profesională a acestora.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.

Antreprenorii moldoveni sunt invitați să participe la un stagiu de patru săptămâni în Germania,în cadrul căruia vor beneficia de training-uri, schimb de experienţă, vizite la companii din Germania, precum și vor avea ocazia să stabilească contacte și parteneriate noi, anunță Camera de Comerț și Industrie a RM. Pentru participare, doritorii trebuie să solicite, printr-un mesaj la seminar@chamber.md, un formular de aplicare sau să îl descarce din aplicația Application Form 2016 V4 EN. La îndeplinirea formularului, echipa Centrului de formare antreprenorială oferă consiliere individuală şi gratuită, iar data-limită de depunere a formularelor este 20 octombrie 2019.

Vineri, 25 octombrie, a fost desfășurată competiția dosarelor de concurs pentru funcția de director al Serviciului Vamal. Amintim că dosarele au fost depuse de cinci candidați: Vladislav Șveț, Iurie Gorea, Natalia Calenic, Sava Maimescu și Marin Gospodarenco. În urma competiției, doi candidați – Natalia Calenic și Iurie Gorea, au fost admiși la proba finală a concursului pentru funcția de director al Serviciului Vamal, comunică Ministerul Finanțelor. Decizia a fost adoptată de către Comisia de concurs, din componența căreia fac parte Natalia Gavrilița, ministrul Finanțelor, Igor Talmazan, reprezentantul Cancelariei de Stat, Andrei Balan,

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Consiliul Concurenței a anunțat despre finalizarea investigației inițiate pe marginea comportamentului întreprinderilor „S" SRL, „D" SRL, „R" SRL și altor două întreprinderi participante în cadrul procedurilor de achiziții publice organizate și desfășurate de către Direcția Generală Locativ-Comunală a Consiliului Municipal Chișinău, în perioada 2016-2017. Drept urmare, acestea s-au ales cu amenzi în valoare totală de 341 399,75 lei. Autoritatea menționează în informația difuzată că participarea în cadrul procedurilor de achiziții publice reprezintă în sine o competiţie între participanţi, care implică asigurarea confidenţialităţii informaţiilor care fac obiectul propriu-zis al competiţiei, produsele licitate şi preţurile acestora, fapt ce poate fi asigurat în situația în care ofertele sunt întocmite în mod individual, de fiecare dintre participanţii la licitaţie.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

Exporturile produselor alcoolice moldovenești în trimestrul II al anului 2019 s-au diminuat cu 3,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 și sunt estimate la $45,36 mil. Potrivit datelor balanței de plăți a țării, scăderea exporturilor de produse alcoolice în perioada de referinţă este explicată prin micşorarea livrărilor în străinătate a vinurilor și divinurilor moldovenești în toate regiunile. Exporturile în țările Uniunii Europene au scăzut cu 7,7% (de la $16,54 mil. în trimestrul II al anului 2018 până la $15,27 mil. în trimestrul II al anului curent), în țările CSI – cu 1,8% (de la $17,70 mil. la $17,39 mil.). Totodată, reducerea exportului în țările care nu fac parte din UE și CSI constituie 0,7% ($12,7 mil. în anul curent comparativ cu $12,7 mil. din anul 2018).

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului, iar art. 3 alin. (1) din acelați Cod stabileşte că are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Republica Moldova și Letonia urmează să negocieze un acord în domeniul securității sociale. În Monitorul Oficial din 19 iulie a fost publicat Decretul nr. 1209-VIII din 11 iulie curent privind desemnarea și împuternicirea delegației oficiale pentru negocierea proiectului Acordului dintre Republica Moldova și Republica Letonia în domeniul securității sociale. Acordul va stabili documentele pe care le va depune solicitantul pentru a beneficia de pensie sau alte prestații de asigurări sociale și termenele de depunere, instituțiile responsabile pentru acordarea și plata prestațiilor, termenele de emitere a certificatelor și de transmitere a documentelor etc.

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

Optimizarea evidenței contribuabililor și obligațiilor fiscale ale acestora, eficientizarea calculării și achitării impozitelor și taxelor locale de către perceptorii fiscali la buget sunt scopurile modificărilor preconizate la Hotărârea Guvernului nr.998 privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. Proiectul a fost examinat la ședința secretarilor de stat, care a avut loc săptămâna curentă. Conform documentului, din 1 ianuarie 2020, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor vor utiliza în mod obligatoriu Sistemul informațional automatizat «Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale» (SIA SCITL) în scopul organizării evidenței obligațiilor fiscale la impozitele și taxele locale aferente persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător.