Proiectul ce are drept scop reducerea presiunii sancționatorie asupra business-ului a fost din nou discutat în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, acesta fiind prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Discuțiile au avut loc în urma solicitării ca autoritățile implicate să remită propuneri de îmbunătățire a proiectului. Astfel, 13 instituții au remis avizele asupra proiectului.

Investițiile în educație au costuri, este adevărat, dar trebuie să înțelegem că la fel de mult sau poate chiar mai mult ne costă lipsa acestor investiții. Suntem conștienți de aceste lucruri, există toată deschiderea Guvernului și o să simțiți suportul în continuare, a declarat prim-ministrul Pavel Filip în cadrul Moldova ICT Summit. Dezvoltarea educației digitale și a capitalului uman în sectorul IT sunt genericul ediției din acest an a summit-ului. Pavel Filip, care nu a putut lipsi de la acest eveniment, a subliniat că instrumentele IT stau la baza dezvoltării tuturor domeniilor, iar educarea tinerei generații este determinantă în acest sens.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați ce prevede completarea Codului penal și a Codului Contravențional cu prevederi referitoare la sancționarea în cazul încălcării legislației cu privire la tichetele de masă. Astfel, autorii propun completarea Codului Contravențional cu un nou articol — 2721 care se referă la încălcarea legislației cu privire la tichetele de masă pe suport de hârtie sau electronic.

Problemele mediului de afaceri și căile de soluționare ale acestora au fost discutate la întrevederea premierului Pavel Filip și reprezentanții ai peste 40 de producători autohtoni mari. Șeful Executivului a accentuat că dialogul și colaborarea cu mediul de afaceri sunt pilonii de bază în activitatea Guvernului și cheia succesului în crearea unui climat investițional favorabil. „Ajutați-ne să asigurăm, împreună, un mediu de afaceri cât mai atractiv”, a spus Pavel Filip.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Urmare a completărilor operate la art. 22611 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 01.01.2018, societăţile de plată sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal.

"Dacă până în prezent vorbeam de posibilitatea de a importa gaze naturale doar dintr-o singură sursă, această investiție ne va permite să diversificăm sursele

Angajații Curții de Conturi vor beneficia de un spor lunar pentru eficiență în activitate în mărime de 100% din salariile de funcție. Legea ce are drept scop înlăturarea fluctuației cronice a personalului din cadrul Curții de Conturi, înregistrate în ultimii ani, precum și motivarea acestuia și sporirea atractivității profesiei de audit, a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 martie curent.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Prezența cetățenilor la procedura de determinare a gradului de dizabilitate nu va mai fi obligatorie, ceea ce va elimina cheltuielile legate de deplasare și riscurile de corupție. Prevederile sunt incluse în noul Regulament privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă și Instrucţiunea privind determinarea gradului de dizabilitate, aprobate de Guvern. Scopul proiectului este îmbunătăţirea procesului de determinare a gradului de dizabilitate, prin asigurarea corectitudinii, imparțialității și transparenței acestuia.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

În Monitorul Oficial din 16 februarie a fost publicată Hotărârea Guvernului privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice din Republica Moldova. Aceasta prevede atribuirea sarcinii de elaborare a politicilor în domeniul turismului Ministerului Economiei şi Infrastructurii, în contextul reformei administrației publice efectuate de Guvern, funcția fiind transferată din competenţa Miniserului Culturii.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Excluderea sintagmei ”anul fiscal” din art. 19 al Legii nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr.132) este propusă în scopul evitării interpretăriii că verificarea declarațiilor de averi și interese se face doar pentru un an fiscal și vizează doar această perioadă, precum și pentru a nu restrânge termenul de control a declarațiilor depuse.

Costurile indirecte de producție sunt costuri care nu pot fi identificate în mod direct și precis pe obiecte de cost (produs, serviciu etc.). Sunt mai multe metode și tehnici de repartizare a costurilor indirecte de producție, care, în funcție de mai multe criterii pot fi utile diverselor tipuri de activități, precum în funcție de tipul produselor fabricate și/sau serviciilor prestate, de particularitățile procesului de fabricație, de volumul de fabricație a altor particularități specifice.

Rescrierea Codului fiscal este o prioritate în acest an pentru Ministerul Finanțelor, a menționat secretarul de stat al Ministerului, Veronica Vragaleva, în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de imapct”, care s-a desfăşurat ieri, 28 martie 2018. Veronica Vragaleva a informat că nu este vorba despre elaborarea și aprobarea unui Cod fiscal nou, ci mai degrabă despre rescrierea a tot ceea ce avem. Astfel, conform reprezentantului Ministerului Finanţelor, mecanismele lucrative care sunt foarte bune și nu contravin practicilor internaționale din domeniu vor fi păstrate, reactualizate și adaptate.

Intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul insolvabil, conform prevederilor Legii nr. 149 nu reprezintă un impediment pentru realizarea funcției de garantare a executării corespunzătoare a obligației prin intermediul dreptului de gaj și de ipotecă. Bunurile masei debitoare grevate cu garanțiile menționate (de gaj și de ipotecă) sunt menite să satisfacă cu prioritate creanțele creditorilor gajiști și ipotecari. Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.149, prin noțiunea de creditori garantaţi se înțelege clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sunt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea.

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal. Potrivit prevederilor art. 83 alin. (7) din Codul fiscal, dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară, el este obligat să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15), în modul stabilit de Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit ( Anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017), pentru perioada anului de gestiune cît a fost rezident.

Peste 4000 de întreprinderi din Republica Moldova au fost lichidate în semestrul I al anului curent. Datele statistice arată că pentru prima dată în ultimii șapte ani, numărul de întreprinderi lichidate a depășit numărul celor înregistrate. Potrvit experților, această tendință a fost generată, parțial, de simplificarea procedurii de lichidare a întreprinderilor. Datele se conțin în publicația „Tendințe în Economia Moldovei” elaborată de Institutul Național de Cercetări Economice.

X organizează evenimente festive în RM. La o sărbătoare națională aceasta a invitat artiști rezidenți ai României și Franței, cu care au fost încheiate preventiv contracte privind prestarea serviciilor în sumă a câte 25 000 de lei. Cum urmează a fi impozitate serviciile prestate de către artiștii nerezidenți? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile convenției de evitare a dublei impuneri? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă? În conformitate cu art. 70 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: