Franta face eforturi mari, dar are nevoie de reforme si de stabilitate fiscala, in timp ce Germania este un exemplu de urmat pentru celelalte state europene, a afirmat presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, intr-un interviu acordat publicatiei Journal du Dimanche, relateaza AFP.

Banca Centrală Europeană a publicat lista instituțiilor de credit din zona euro pe care le va supraveghea în mod direct. Acestea nu vor mai fi supravegheate de către băncile centrale ale țării gazdă, iar printre ele sunt și companiile-mamă a trei bănci din Moldova. BCE a publicat pe 4 septembrie 2014 lista instituțiilor de credit care vor fi supravegheate direct de Banca Centrală Europeană. Printre cele 120 de companii selectate de BCE sunt și trei grupuri bancare care au bănci-fiice în Republica Moldova.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-august 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna august 2014 s-au cifrat la 176,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai putin faţă de luna precedentă şi cu 13,1% — comparativ cu luna august 2013.

Propunerea Franţei de a proteja campionii din in­dustria europeană prin relaxarea regulilor concu­ren­ţei din UE este cel mai recent semn al revitalizării unui naţionalism economic postcriză care face mai grea viaţa unora dintre marile companii americane, scrie The Wall Street Journal. Amazon, Apple, Pfizer, Starbucks şi, mai recent, General Electric se numără prin­tre gi­ganţii americani care s-au trezit con­fruntându-se în ultimele luni în Eu­ropa cu presiuni politice şi legislative.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Stimaţi lucrători ai Serviciului Fiscal de Stat, Cu prilejul aniversării a 23 ani de la crearea Serviciul Fiscal de Stat vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine. 23 ani nu este o perioada atît de îndelungată de timp pentru Serviciul Fiscal de Stat, însă suficientă pentru a fi vizibile realizări remarcabile în domeniul administrării fiscale. Odată cu iniţierea procesului de reformă fiscală au fost obţinute rezultate notabile în administrarea veniturilor bugetare, fiind implementate în acest scop o serie de programe performante ce țin de domeniul informațional. De asemenea, au fost create structuri noi, menite să optimizeze întreaga activitate a serviciului.

Situaţia economiei franceze, a doua ca mărime din UE, este „catastrofală“ din cauza lipsei investiţiilor şi a şomajului ridicat, a avertizat industriaşul Pierre Gattaz, preşe­dintele Medef, cea mai mare şi mai puternică asociaţie patronală din Franţa. El i-a cerut guvernului, printr-un interviu acordat publi­ca­ţiei franceze Le Figaro, să renunţe la impozitarea cu 75% a veniturilor foarte mari, la politicile în „zigzag“ şi să adopte în schimb „turbomăsurile“ necesare readucerii economiei pe creştere.

România a coborât un loc în clasamentul trimestrial al atractivității investițiilor în proiecte de energie regenerabilă, până pe locul 32, cu active de peste 6 miliarde de euro puse în funcțiune, potrivit ierarhiei EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI).

Vicepremierul polonez Elzbieta Bienkowska a primit în Comisia Europeană rolul deosebit de important pentru întreaga UE de comisar european pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. Şeful său, premierul Donald Tusk, a demisionat pentru a prelua preşedinţia Consiliului European, structură care reuneşte liderii Uniunii Europene. Ministrul polonez de externe s-a folosit de criza ucraineană pentru a face remarcată în întreaga lume diplomaţia poloneză. Puterea politică a Poloniei în UE este acum mai mare ca niciodată, iar puterea economică o ajută să-şi consolideze poziţia.

Lituania, Bulgaria, Letonia, Romania, Slovacia si Irlanda aveau, in 2012, cele mai reduse poveri fiscale din Uniunea Europeana, in timp ce ponderea in Produsul Intern Brut a veniturilor din taxe si impozite la nivelul UE a urcat la 39,4%, de la 38,8% in 2011, conform datelor publicate, luni, de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

La eveniment s-au reunit 27 de participanți din 19 administrații fiscale membre ale IOTA pentru a discuta problemele actuale legislative, organizaționale și operaționale în cadrul cooperării internaționale și interinstituționale, care împiedică administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii de a combate frauda și evaziunea fiscală în Europa, într-un mod eficace și eficient. Scopul atelierului de lucru a fost de a spori cunoștințele membrilor săi în mecanismele pentru consolidarea cooperării internaționale și inter-instituționale între administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii (administrația vamală, inspecția financiară, poliția, procuratura, etc.), în investigarea cauzelor de fraudă și evaziune fiscală la nivel înalt. Pe parcursul ședințelor delegațiile au explorat modalitățile de organizare, gestionare și îmbunătățire a colaborării nu numai între diferite țări, dar chiar mai mult între diferite instituții, agenții, organizații și administrații fiscale membre ale IOTA.

Guvernul german va dezbate şi va aproba, în august, un pachet legislativ având ca scop înăsprirea măsurilor la adresa cetăţenilor UE care comit «abuzuri» la sistemul de beneficii sociale, potrivit unor surse guvernamentale citate de FAZ. Pachetul legislativ, care ar putea fi dezbătut pe 27 august, prevede «mai multe modificări în ceea ce priveşte libera circulaţie pentru cetăţenii UE», urmând a fi introduse sancţiuni mai dure pentru cei care obţin beneficii sociale în urma furnizării unor informaţii sau documente false.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în ianuarie-iunie 2014 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 94,2 mii de turişti şi excursionişti, cu 16,5% mai mult decît în perioada similară din anul 2013. În ianuarie-iunie 2014, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2013, s-a majorat numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern şi emiţător, respectiv cu 44,5% şi 11,7%, pe cînd la turismul receptor numărul acestora s-a diminuat cu 2,0%.

BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, a admis că a încălcat sancţiuni impuse de SUA altor ţări şi a acceptat să plătească penalităţi record de 8,97 miliarde de dolari într-un caz care a ajuns la cele mai înalte niveluri ale diplomaţiei franceze şi americane. Banca a recunoscut într-un acord amiabil cu anchetatorii SUA că a procesat în perioada 2004-2012 tranzacţii interzise în valoare de aproape 9 miliarde de dolari, implicând Sudan, Iran şi Cuba, a anunţat Departamentul Justiţiei din SUA, potrivit Bloomberg.

Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Marile banci europene se vor confrunta cu costuri juridice suplimentare de 50 miliarde de dolari deoarece incearca sa ajunga din urma bancile din SUA, conform analistilor Morgan Stanley, transmite Bloomberg. Creditorii europeni, care au acumulat costuri juridice in valoare de peste 80 miliarde de dolari in perioada care a trecut de la izbucnirea crizei financiare globale in 2009, vor avea nevoie in total de 130 miliarde de dolari pentru solutionarea unor procese si anchete, sustin analistii de la Morgan Stanley, care estimeaza ca bancile americane, care pana acum au facut provizioane de 125 miliarde de dolari, ar putea avea nevoie de inca 25 miliarde de dolari.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.