Am angajat la serviciu o persoană care nu a mai activat până la momentul actual şi nu dispune de CPAS. Cum trebuie să prezint IRM 19? Se permite de indicat zero, ca şi la completarea Dării de seamă IPC 18? În cazul prezentării cu indicele “0” în loc de codul CPAS este necesar ca în luna următoare să prezentăm IRM 19 „de corectare” cu indicarea codului CPAS deja atribuit?

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

Ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului a înaintat pentru consultări publice proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea Concepției Sistemului Informațional Automatizat „Cadastrul de stat al apelor”. Documentul a fost elaborat cu suportul consultanților din cadrul proiectului ,,Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentarii cu apa si sanitație din Republica Moldova" finanțat de către Agenția austriacă pentru dezvoltare și Agenția Elveția pentru Dezvoltare și cooperare.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” tinde spre creștere continuă și diversificarea tematicilor, ceea ce demonstrăm zi de zi. Totuși, suntem conștienți că cititorii noștri sunt nu doar angajați antrenați în domeniul său de activitate, dar și personalități care merită o clipă de răgaz. Deoarece, vorba clasicului, odihna este schimbarea genului de activitate, vă propunem ideea includerii în revistă, pe ultimele pagini, a informației de cultură generală, dar și un crossword… fiscal. Sperăm că acesta vă va ajută să verificați cunoștințele care le aveți, iar în unele cazuri chiar să obțineți unele noi. Deoarece plasăm această informație în regim de testare, nu divulgăm numele autorului care va avea grijă de pagină. Totodată, solicităm să vă expuneți asupra conținutului acesteia și să ne sugerați idei noi, care le-am putea realiza, cu mult drag, pentru Dvs.

Prin Legea nr. 97/2019 au fost operate modificări la art. 21 din Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului. Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Conform noilor prevederi, începând cu 1 ianuarie 2020 se interzice orice formă de publicitate, directă sau indirectă, în favoarea produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor şi a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora (în continuare – Produse), inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice şi video, prin media electronică,

Ministerul Finanțelor vine cu informația conform căreia, în urma întrării în vigoare din 1 octombrie 2018 a reformei fiscale ce include și prevederea de micșorarea impozitului pe venit de la 18% la 12%, dar și majorarea scutirii personale anuale până la 24 de mii de lei, mai multe persoane au început să primeasca salarii majorate. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost sesizat că un număr mic de angajați, în special din categoria personalului auxiliar, că aceștia au primit salarii diminuate. Ca urmare a verificărilor operative efectuate de către experții ministerului Finanțelor, s-a depistat că situația a fost cauzată de o eroare contabilă de calcul. Această eroare a fost corectată și în zilele imediat următoare vor fi achitate diferențele de salariu.

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

În cadrul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, în legislația fiscală națională sunt prevăzute norme noi de impozitare cu TVA a serviciilor electronice livrate persoanelor fizice rezidente de către companiile străine nerezidente ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizator-juridice în Republica Moldova. În scopul impozitării cu TVA a serviciilor prestate persoanelor fizice, proiectul de lege prevede o modalitate specială de înregistrare a companiilor străine la Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.În Codul fiscal va fi introducă o noțiune nouă referitoare la înregistrarea ca plătitor al TVA a companiilor nerezidente. Pentru înregistrare este necesar, utilizând serviciul electronic ,,e-Commerce-VAT”, plasat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, să fie depusă cererea, cu anexarea copiei documentului din țara nerezidentului care confirmă înregistrarea și statutul juridic al acestuia. După înregistrare,prezentarea informației privind volumele impozabile cu TVA și impozitul datorat spre plată în bugetul Republicii Moldova, precum și schimbul de informații dintre autoritatea fiscală și contribuabil se va efectua în format electronic prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Procesul contravențional este activitatea desfășurată de autoritatea competentă, cu participarea părților şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligații, având ca scop constatarea contravenției, examinarea şi soluționarea cauzei contravenționale, constatarea cauzelor şi condițiilor care au contribuit la săvârșirea contravenției.

Este în drept inspectorul fiscal să solicite prezentarea înscrisurilor (contract în scris sau alt document) pentru justificarea soldului contului 532? Conform prevederilor Ordinului Ministerului Finanţelor nr.119 din 6 august 2013 „Privind aprobarea Planului general de conturi contabile” (MO al RM, 233-237/1534, 22.10.2013), contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” (în continuare – contul 532)

Ce urmează să întreprindă contribuabilul dacă în cadrul controlului fiscal se efectuează inventarierea bunurilor și se stabilesc surplusuri sau lipsuri de active? În cadrul controlului fiscal la fața locului efectuat prin metoda de verificare totală/faptică/operativă de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), se execută, după necesitate, inventarierea bunurilor și valorilor contribuabilului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

Noua Strategie de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, elaborată pentru anii 2020-2030, ar trebui să conțină instrumente fiscale pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri în domeniu, precum și să prevadă extinderea zonelor turistice rurale ca o activitate coordonată la nivel de Guvern. Totodată, obiectivul principal al documentului ar trebui să fie alinierea la tendințele globale, pentru că apar noi forme de turism. Afirmațiile au fost enunțate de către secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Alexandru Sonic, în cadrul celui de-al V-a panel de discuții din cadrul evenimentului „Moldova Business Week” dedicat turismului.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Dacă e să ne uităm din punt de vedere simbolic, cifra 7 are un șir de conotații semnificative – 7 zile în care Dumnezeu a creat lumea, cele 7 minuni ale lumii, 7 culori ale curcubeului, 7 ani de acasă și altele. Parafrazând, am putea spune că și pentru „Monitorul fiscal” această cifră este încărcată de simbolism pentru că semnifică, în primul rând, maturitatea.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

De 7 ani îți aducem cele mai importante noutăți din domeniul fiscal, contabil, al auditului și răspundem la întrebările ce îți apar în activitate! De 7 ani învățăm împreună să punem în aplicare legislația fiscală, tot atât timp reprezentăm poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat! De 7 ani, împreună ținem piept provocărilor, te ajutăm să-ți menții echilibrul și punem umărul atunci când ai nevoie se sprijin.

Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art. 92 alin. (4) din Codul fiscal).