Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Entitatea „X” SRL a încheiat un acord de colaborare privind executarea lucrărilor de reparații a unei porțiuni de drum gratuit, cu Consiliul raional Hâncești. Entitatea a oferit gratuit materiale de construcție de producție proprie, amestec de nisip și pietriș - 1000 tone, la prețul de piață - 120 lei/tona, inclusiv TVA, valoarea contabilă a materialelor

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

(28.17.1) Ce cote sînt stabilite pentru livrările de mărfuri (servicii, lucrări)? (28.21.18) Care este modalitatea de deducere a TVA în baza facturii fiscale primite într-o altă perioadă fiscală, decât data eliberării acesteia?

Se va exclude de la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice orice ofertant sau candidat despre care se confirmă că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat, prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru participare la activități ale unei organizații sau grupări criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/sau pentru spălare de bani, pentru infracțiuni de terorism sau infracțiuni legate de activități teroriste, finanțarea terorismului, exploatarea prin muncă a copiilor și alte forme de trafic de persoane, prevede Documentaţia standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări (Documentația), aprobată prin Ordinul nr. 69 din 7 mai 2021 al Ministerului Finanțelor care a intrat în vigoare la 18 iunie curent, fiind publicat în MO.  

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Darea de seamă IPC 21 „După control fiscal”. Aspecte specifice   Prin Ordinul nr.156/2021 al ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului nr. 94/2020 au fost operate modificări în formularul „Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate”, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2022. Astfel, conform pct. 1 din Ordinul prenotat, în preambulul formularului tipizat  – Forma IPC 21, rubrica „După control fiscal” are următorul cuprins: Declararea contribuţiilor de asigurări sociale recalculate în rezultatul controlului fiscal pentru persoanele asigurate; Corectarea datelor persoanei asigurate pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

În Monitorul Oficial din 16 aprilie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 58 din 7 aprilie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului Finanţelor nr.208/2015 privind Clasificaţia bugetară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 370-376, art. 2727), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează :

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.