Guvernul a aprobat proiectul propus de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ce prevede declararea zilei de 1 iunie – Ziua ocrotirii copilului, drept zi de odihnă, iar a zilei de 24 iunie, drept zi lucrătoare.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.

În conformitate cu pct. 5 și pct. 51 din Modul de completare a Declarației privind TVA aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1164 din 25.10.2012, cu toate modificările și completările introduse prin Ordinul SFS nr. 351 din 28.09.2017

Cum se documentează de către cumpărător și furnizor returul de marfă începând cu 28.10.2017?

În ce cazuri se întocmește de către entitatea formularul tipizat de document primar cu regim special „Avizul de însoțire a mărfii”? Poate entitatea să utilizeze documentul primar cu regim special „Avizul de însoțire a mărfii” la transportarea activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial?

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Vineri, 25 ianuarie 2019, a avut loc ședința lărgită a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat, prezidată de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări ale SFS și trasate prioritățile autorității fiscale naționale pentru anul 2019. La ședință au participat șefii subdiviziunilor structurale ale SFS. Un amplu raport cu privire la realizările SFS și o trecere în revistă a evenimentelor anului 2018 a fost prezentat de directorul SFS, Serghei Pușcuța.

În curând va ieși de sub tipar nr. 4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care conține informații actuale, veridice și detaliate, așa cum v-am obișnuit. După cum am promis anterior, în nr. 4(52)) continuăm publicarea articolelor cu tematică din sectorul turismului. În actuala ediție, într-un compartiment dedicat domeniului, veți avea ocazia să citiți următoarele 3 articole care abordează mai multe aspecte ale activității în sectorul turismului: Formarea și comercializarea pachetelor de servicii de călătorie: unele aspecte fiscale, autor Nicolae PlatonБухгалтерский учет доходов от реализации туристического продукта: некоторые аспекты, autor Natalia ZlatinaServicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Care este modalitatea de reflectare a facturilor fiscale eliberate/primite în anexele la Declarația privind TVA, începând cu 28 octombrie 2017, pe faptul returului de marfă?

Principiile generale de utilizare și exploatare a echipamentelor de casă și de control (ECC) au fost stabilite prin Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor (MO al RM, 2019, nr. 94-99, art. 191), care va intra în vigoare la 15 aprilie 2019. Obligativitatea aplicării ECC, obligațiile utilizatorului și plătitorului, regulile de exploatare ale acestora, până la 15 aprilie 2019, sunt stabilite în Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474/1998)

Entitatea noastra doreşte sa închirieze automobilul directorului ( fondatorului ) pentru necesitatile întreprinderii. Am nevoie de model de contract şi baza legislativă care indică ce surse şi în ce volum pot fi atribuit la cheltuieli: combustibil, ulei, cauciuc, piese de shimb, asigurarea tehnică a automobilului? Avem nevoie de foi de parcurs, dar cum să divizăm kilometrajul pentru necesităţile agentului economic şi nevoile personale ?

Stimați cititori, Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” a decis să reia publicarea digest-ului săptămânal cu trecerea în revistă a celor mai apreciate de Domniile Voastre articole, evenimente sau tematici. Totodată, această sinteză va permite să nu omiteți informații importante pentru contribuabili, în cazul în care, într-o zi oarecare, nu ați reușit să consultați pagina noastră și vă oferă posibilitatea, în comentarii, să propuneți tematici ce merită, în viziunea Dvs., a fi dezvăluite pe paginile noastre.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.