Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Decizia de restituire a sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă rezidentului parcului pentru tehnologia informaţiei se întocmește în 2 exemplare, conform modelului stabilit în Regulamentul cu privire la restituirea sumelor indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare – Regulament). După aprobarea Deciziei de către Directorul general al CNAS, în termen de două zile lucrătoare Direcţia generală evidenţa contribuabililor informează în scris plătitorul şi CTAS despre aprobarea acesteia şi transmite Direcţiei generale finanţe şi asigurări sociale un exemplar al Deciziei şi informaţia privind rechizitele bancare ale plătitorului, pentru efectuarea restituirii.

Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor:  

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.      

Activitatea independentă a persoanelor fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, a fost propusă drept alternativă celor ce activează în comerț în baza patentei de întreprinzător. Statisticile denotă că eforturile depuse încep să dea rezultate și numărul deținătorilor de patente este în scădere. Astfel, la situația din 31 decembrie 2017, erau înregistrate 10709 de persoane care desfășurau activitatea în baza patentei de întreprinzător, iar la 31 octombrie 2018 erau înregistrate 7984 persoane, ceea ce atestă o migrare treptată a deținătorilor de patentă spre activitatea independentă. Astăzi propunem un articol care vine cu detalii privind procedura de înregistrare și de încetare a activității respective, de inițiere și de efectuare a controlului fiscal, drepturile și obligațiunile părților.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 noiembrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

În conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul transmiterii mărfurilor supuse accizelor cu plată sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul salariului, angajaţilor antrepozitarului autorizat, altor persoane, în cazul atribuirii mărfurilor de către antrepozitarul autorizat sau de către membrii familiei acestuia, în cazul deplasării în alt mod a mărfurilor din antrepozitul fiscal, precum şi în cazul

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de — 10% la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori:

În baza unei decizii emise de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a fost inițiat controlul fiscal la fața locului prin metoda verificării totale repetate pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2013 – 31 mai 2017 a contribuabilului SRL „C.”. În cadrul controalelor fiscale privind restituirea TVA pentru perioadele fiscale 2013- 2017 efectuate de către Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „C.” a beneficiat de restituirea TVA , cu toate că nu au fost confirmate condițiile respectării prevederilor legislației de verificare a provenienței mărfurilor și serviciilor pe principiul „până la producător/importator” conform prevederilor pct.27 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 93 din 1 februarie 2013.

Am ieşit la pensie în anul 2018, luna noiembrie, şi am lucrat mai mult de doi ani după ieşirea la pensie dar, în unele luni am activat în bază de contract de prestare a serviciilor. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care nu am lucrat doi ani consecutivi? Se includ în stagiul de cotizare perioadele în care persoanele activează pe bază de contract de prestare a serviciilor?

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

În cazul reorganizării agentului economic (înregistrat în calitate de plătitor de TVA) în instituție publică, se permite oare redirecționarea sumei TVA destinate deducerii în perioada ulterioară către alte impozite și taxe restante sau în contul viitoarelor obligații fiscale ale contribuabilului față de bugetul public național?

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Suma acceptată spre restituire a impozitului pe venitul persoanelor fizice în trimestrul II al anului 2020 constituie 6,4 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este cu două milioane lei mai mare comparativ cu cea înregistrată în trimestrul I, când au fost acceptate spre restituire 4,4 mil. lei. De asemenea, indicatorul este în creștere cu 800 mii lei și față de trimestrul II al anului precedent, indicatorul constituind 5,6 mil. lei, și cu 1,66 mil. față de  trimestrul II al anului 2018 (per total, 4,74 mil.lei).   Amintim că restituirea sumei plătite în plus și a sumei care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituită este reglementată în art. 176 din Codul fiscal.