În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Pe parcursul lunilor aprilie-iunie ale anului curent, conducerea Serviciului Fiscal de Stat a primit în audiență 171 de persoane, potrivit datelor privind funcționarea sistemului de petiționare publicate de SFS. Pentru comparație, în aceeași perioadă a anului 2018 în audiență au fost primite 206 persoane, iar în anul 2017 – 173 persoane. În trimestrul II al anului 2019, Direcția securitate internă și anticorupție a SFS a recepționat spre examinare 12 petiții, cereri și sesizări, mai puține decât au fost înregistrate în aceeași perioadă a anului 2018, când au fost primite 34 de petiții sau față de perioada similară din 2017, când au fost recepționate 21 de adresări.

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

În cadrul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, în legislația fiscală națională sunt prevăzute norme noi de impozitare cu TVA a serviciilor electronice livrate persoanelor fizice rezidente de către companiile străine nerezidente ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizator-juridice în Republica Moldova. În scopul impozitării cu TVA a serviciilor prestate persoanelor fizice, proiectul de lege prevede o modalitate specială de înregistrare a companiilor străine la Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.În Codul fiscal va fi introducă o noțiune nouă referitoare la înregistrarea ca plătitor al TVA a companiilor nerezidente. Pentru înregistrare este necesar, utilizând serviciul electronic ,,e-Commerce-VAT”, plasat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, să fie depusă cererea, cu anexarea copiei documentului din țara nerezidentului care confirmă înregistrarea și statutul juridic al acestuia. După înregistrare,prezentarea informației privind volumele impozabile cu TVA și impozitul datorat spre plată în bugetul Republicii Moldova, precum și schimbul de informații dintre autoritatea fiscală și contribuabil se va efectua în format electronic prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Instituirea mecanismului de răspundere a conducătorului instituției bugetare pentru administrarea ineficientă a bugetului, a patrimoniului public din gestiune și pentru obstrucționarea activității auditului public extern, sporirea impactului auditului acestuia, asigurarea continuității și transparenței activității Curții de Conturi (CC), precum și relevanța procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală de către Curte – acestea sunt amendamentele cu care va fi completat cadrul legal de activitate al autorității. Instituția anunță despre inițierea unui proces amplu de examinare și analiză a cadrului legal ce guvernează activitatea sa, precum și a altor acte legislative conexe, pentru identificarea deficiențelor, care limitează impactul auditului public extern.

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Ministerul Economiei și Infrastructurii declară drept una din priorități dezvoltarea și promovarea industriei turismului în țara noastră. „Vom spori în continuare eforturile pentru valorificarea potențialului turistic național şi vom promova imaginea Republicii Moldova ca destinație turistică. Este foarte important să perfecționăm cadrul normativ în domeniul turismului, să dezvoltăm turismul rural, dar și să sporim nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, a calității serviciilor și produselor turistice”, a declarat secretarul general de stat al MEI, Iulia Costin, în cadrul ședinței grupului de lucru privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2020 – 2030.

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul III al anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane. Populația ocupată în perioada vizată a constituit 909,8 mii persoane. Ponderea bărbaților (51,0%), a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu a femeilor (49,0%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 54,3% față de mediul urban cu 45,7%.

Asupra bunurilor imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte ce demonstrează dreptul de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt, în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris şi se înregistrează dreptul de proprietate. Reglementarea va permite luarea la evidenţă a tuturor bunurilor din localitate, cât şi perceperea impozitelor de la persoanele care posedă în realitate bunul imobil.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Noua Strategie de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, elaborată pentru anii 2020-2030, ar trebui să conțină instrumente fiscale pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri în domeniu, precum și să prevadă extinderea zonelor turistice rurale ca o activitate coordonată la nivel de Guvern. Totodată, obiectivul principal al documentului ar trebui să fie alinierea la tendințele globale, pentru că apar noi forme de turism. Afirmațiile au fost enunțate de către secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Alexandru Sonic, în cadrul celui de-al V-a panel de discuții din cadrul evenimentului „Moldova Business Week” dedicat turismului.

Întreprinderea X vinde tehnică agricolă la cota 0 TVA cu o anumită complectare, conform contractului. Uneori tehnica importată nu are toate complectările contractate. Astfel, compania procură în baza facturii fiscale pe teritoriul RM piese (cu TVA), care se instalează la această tehnică agricolă, iar apoi tehnica se vinde fără TVA, la cota 0. Ce fac cu TVA de la piesele procurate și instalate la tehnica agricolă vândută?

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

În sistemul AOAM, asiguratul este o persoană fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi și/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competența lui (art.4 alin.(2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585 din 27.02.1998).