În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor beneficia de suport financiar nerambursabil pentru digitalizarea afacerilor prin intermediul Programului de transformare digitală a IMM-urilor, ce urmează a fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a IMM-urilor este elaborat de Ministerul Economiei și propus pentru consultări publice (până la 28 decembrie curent).

Deși „monitorul fiscal FISC.md” a oferit în sprijinul cititorilor mai multe articole ce țin de gestionarea numerarului de către agenții economici, în ultima perioadă contribuabilii au adresat publicației noastre întrebări de precizare a unor aspecte importante pentru ei.   Astfel, în ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” găsiți articolul „Numerarul întreprinderii: reguli de gestionare și eliberare, limite impuse”, semnat de Victoria Belous. Autorul analizează și comentează prevederile normelor legale în vigoare pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională, reiterând că toate întreprinderile

Astăzi, 6 septembrie 2021, intră în vigoare decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei privind majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale, care va constitui 4,65% anual. Totodată, se măresc cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.   Decizia BNM a fost luată cu vot unanim, considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

Din 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023 și 2024). Totodată, la data de 9 februarie 2024 au fost publicate regulile de implementare a prețurilor

De facilități fiscale și vamale vor beneficia încă 28 de proiecte de asistență tehnică și investițională. În Monitorul Oficial din 3 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 158 din 25 august curent pentru modificarea HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte.   Astfel, lista proiectelor a fost suplinită cu proiecte noi, printre care se regăsesc:

(29.1.7.5.15) Cum urmează a fi supuse impozitării veniturile obținute de asociații societăţii, ce nu sunt angajații acesteia, din repartizarea profitului societății contrar cotelor de participare depuse în capitalul social? (29.1.7.5.16) Cum urmează a fi impozitat venitul pentru performanțele profesionale achitate angajaților care sunt asociații societății din profitul net al societății contrar cotelor de participare depuse în capitalul social?

Personalul farmaceutic este compus din farmacişti-specialişti cu studii farmaceutice superioare şi laboranţi-farmacişti specialişti cu studii farmaceutice medii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului farmaceutic. Cetăţenii străini şi

În ședința de politică monetară de vineri, 29 octombrie curent, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5 puncte procentuale, ținând cont de presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc.), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare, comunică regulatorul.   Totodată, un factor important în decizia BNM îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Prin derogare de la prevederile art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (8) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale și de la clauzele contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate între părți, în cazul neachitării consumului de gaze naturale în termenele indicate în contract și/sau în factura de plată, furnizorul de gaze naturale nu va calcula consumatorului penalități, dobânzi de întârziere, precum și nu va aplica consumatorului alte sancțiuni pecuniare, a dispus în ședința din data de 18 februarie Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE).   Tot prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare privind alocarea mijloacelor financiare din fondurile de urgență ale Guvernului, se alocă Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), din fondul de rezervă al Guvernului, suma de 292,4 mil. lei pentru efectuarea plaților în avans ale compensării diferenței de preț în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și consumul energiei termice acordate consumatorilor casnici.

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse în regim online, iar evidența electronică a persoanelor înregistrate cu acest statut și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va putea fi efectuată prin intermediul sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SIA ÎSȘ). Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului sistemului și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea acestuia a fost aprobat în ședința Executivului din 3 noiembrie curent.   Prin instituirea acestui sistem autoritățile urmăresc asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilirea dreptului la ajutor de șomaj.

La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Suburbiile mun. Chișinău sunt defavorizate în raport cu celelalte localități din țară, fiind lipsite de posibilitatea de a beneficia de fonduri de dezvoltare regională, drept prevăzut de Legea nr. 438/2016 privind dezvoltarea regională în RM. Respectiv, crearea Agenției de Dezvoltare Regională Chișinău va permite deblocarea posibilităților de finanțare a proiectelor de investiții regionale din cadrul programelor de dezvoltare aprobate de Guvern, deși, conform datelor oficiale, mun. Chișinăul contribuie în proporție de 80% la formarea bugetului național.    Procesul de creare a ADR Chișinău a fost lansat în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea primarilor localităților din componența municipiului. În calitate de membri ai acestui organ au fost aleși cinci primari din suburbiile capitalei:

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În Monitorul Oficial 01.09.2023 a fost publicată Legea nr. 247 din 31.07.2023 în temeiul căreia a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998), în vigoare din 01.10.2023. Legea nr. 247/2023 stabilește în art. II, alin. (3) că Guvernul,

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Noțiunea de dividend este reglementată în art.12 pct.4) din CF1.      Astfel, veniturile obținute de către asociați peste cota de participație depusă în capitalul social nu cad sub incidența noțiunii de „dividend” și nu poate fi aplicat tratamentul fiscal aferent dividendelor.