Societatea cu răspundere limitată „Y” a contractat un credit, pe care nu l-a restituit. În conformitate cu hotărârea judecății, „Y” SRL este obligată să transmită băncii un mijloc fix gajat. Cum urmează a fi transmis mijlocul fix gajat? Potrivit Legii cu privire la gaj nr. 44-XV din 30 iulie 2001, gajul este o garanție reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate față de alți creditori, inclusiv față de stat, la satisfacerea creanței garantate. Bunul gajat se transmite în posesiunea creditorului gajist benevol ori silit. În cazul în care transmiterea se execută silit, nu este obligatoriu ca cererea creditorului gajist privind transmiterea silită să fie adusă la cunoștința celui care trebuie să transmită bunul gajat. Este obligatorie însă aducerea la cunoștința acestuia a hotărârii judecătorești privind transmiterea silită.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Pentru înregistrarea la Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) a dării de seamă privind rezultatele emisiunii închise de obligațiuni, emitentul urmează să prezinte o serie de acte, printre care: cererea de înregistrare a dării de seamă privind rezultatele emisiunii de obligațiuni, actele de constituire ale emitentului, procesul-verbal al organului abilitat care a aprobat hotărârea privind emisiunea de obligațiuni, ultimele situații financiare ale emitentului prezentate către organul de statistică etc. CNPF propune spre consultare publică proiectul hotărârii cu privire la modificarea Instrucțiunii privind etapele, termenele, modul și procedurile de înregistrare a valorilor mobiliare.

Înregistrarea dosarelor de subvenționare, actualizarea datelor, asigurarea generării datelor statistice și alte operațiuni ce țin de evidența beneficiarilor de subvenții se vor realiza prin intermediul sistemului informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” și Regulamentul privind organizarea și funcționarea SI ESBS.

Cum se calculează dobînda de întârziere în caz de reţinere, din vina angajatorului, a plăţilor datorate salariatului? Care este cuantumul şi de către cine urmează să fie stabilite în cazul în care plăţile datorate nu sunt achitate până la pronunţarea unei hotărâri irevocabile de către instanţa de judecată şi de către cine urmează să fie calculată dobânda de întârziere după pronunţarea instanţei de judecată în cazul în care angajatorul nu achită în termen suma stabilită de către instantă?

Începând cu 1 aprilie 2019, decizia de regularizare poate fi atacată inițial la aparatul central al Serviciului Vamal (mun. Chișinău, str. N. Starostenco, 30) în termen de 10 zile calendaristice de la data aducerii la cunoștință a deciziei de regularizare. Aceasta reprezintă un document de o formă stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale și serveşte drept dovadă a apariţiei şi/sau anulării obligaţiei vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite ori percepute în plus şi a măsurilor de politică economică. Actul devine executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoştinţă plătitorului vamal și produce aceleaşi efecte juridice ca şi declaraţia vamală.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Care sunt organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale? În conformitate cu prevederile art. 195 alin. (1) din Codul fiscal executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Deși autoritățile publice și-au realizat competențele aferente controlului asupra declarării muncii salariaților de către angajatori în domeniul investițiilor și reparațiilor capitale, există unele rezerve de îmbunătățire, iar cadrul de reglementare necesită ajustări. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului conformității „Declarările salariale și plăților la Bugetul Public Național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor”.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Care sunt consecinţele juridice în cazul în care contravenientul nu achită amenda contravenţională aplicată de Serviciul Fiscal de Stat? Contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o va plăti în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se va considera că sancţiunea amenzii este executată integral.

Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut public Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele 3 luni ale anului 2019. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 5305,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 24,4%. Conform raportului, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 3124,8 mil. lei sau 24,5% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate a înregistrat o creştere cu 148,0 mil. lei sau cu 5,0%.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea comercială „St.N” SRL. Instanţa, la 18 decembrie 2015, a constatat insolvabilitatea întreprinderii şi s-a intentat procesul de faliment simplificat şi de dizolvare a acesteia, fiind desemnat lichidatorul.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti

În primele două luni ale anului 2019, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 3577,0 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21427,4 mil. lei) la nivel de 16,7%, potrivit Raportului privind executarea BASS la situația din 1 martie 2019. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 2068,4 mil. lei sau 16,2% comparativ cu suma anuală aprobată. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 106,3 mil. lei sau cu 5,4%.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.