În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Mai mulți participanți la cursurile de instruire„Introducere în finanțe publice” și „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ” desfășurate la distanță cu utilizarea aplicației ZOOM de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) au apreciat, la finalul primului curs, calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor din cadrul CTIF. Cursul de instruire „Introducere în finanțe publice”, cu o durată de șase zile, s-a încheiat la 15 aprilie, iar cursul „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, cu o durată de 12 zile, urmează să fie finalizat la 28 aprilie.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Personalul din unitățile bugetare, cu excepția persoanelor cu funcții de demnitate publică și personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, vor beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității anului precedent proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, acesta urmează a fi completat cu art. 211 ce va reglementa acordarea premiului anual.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și a înaintat pentru consultări proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr.173/2019 (Legea nr.173/2019). Acesta a fost elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru neadmiterea perturbării procesului de asigurare cu plăți sociale a beneficiarilor, în condițiile stării de urgenţă instituite pe teritoriul RM pe perioada 17 martie — 15 mai 2020 prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020. Astfel, indicatorii BASS sunt armonizați cu indicatorii incluşi în proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 cu scopul implementării unor măsuri adoptate în regim de urgenţă și care urmează a fi aplicate imediat și au drept scop diminuarea impactului negativ al pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei naţionale şi stabilităţii bugetare.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

La începutul săptămânii curente, specialiștii Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) au prezentat la Sângerei un nou proiect de acordare a suportului instituțional în domeniul ținerii evidenței contabile pentru instituțiile de învățământ din acest raion. CTIF prestează acest tip nou de servicii începând cu luna septembrie 2018. Scopul principal al serviciilor este acordarea instituțiilor bugetare asistență de ținere a evidenței contabile, planificare și raportare financiară, precum și oferirea soluțiilor profesioniste pentru gestionarea eficientă a finanțelor publice.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Pe parcursul anului curent se planifică efectuarea de către entitățile raportoare a auditului intern în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, se prevede îmbunătățirea analizei tranzacțiilor realizate în numerar, în scopul identificării tipologiilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Măsurile date sunt incluse în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020-2024.

Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Urmare a introducerii în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate a categoriilor noi pentru concediile acordate la înregistrarea căsătoriei, la decesul rudelor etc., rugăm să ne explicaţi cum urmează de declarat în tab. nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 zilele care se acordă angajaților donatori de sânge în conformitate cu prevederile Codului muncii? Conform prevederilor art. 190 al Codului muncii (CM), angajatorul este obligat să permită, fără nici o piedică, prezentarea salariaților donatori de sânge la instituțiile medicale în ziua donării sângelui sau a derivatelor de sânge pentru utilizarea lor în scop terapeutic, menținând donatorilor salariul mediu şi asigurând-i, în caz de necesitate, cu transport.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța între salariul cel mai mic și cel mai mare de la 33 unități la 15. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, astfel încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii, vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.

Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.