Comisia Europeană (CE) a propus marți un proiect de buget pe 2018 cu angajamente în valoare de 161 de miliarde de euro pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, precum și pentru stimularea creșterii economice și a investițiilor strategice, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2015, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Uniunea Europeană își propune să contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului local, crearea locurilor noi de muncă și sporirea veniturilor populației din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. În acest scop, UE oferă asistență financiară pentru crearea noilor afaceri și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) existente în regiune.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la exportul de fructe în stare proaspătă a crescut ponderea produselor cu valoare adăugată înaltă. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, volumul cireșelor exportate a crescut de la 5 mii de tone la 10 mii de tone, exportul de mere s-a majorat până la 91 mii tone, cu trei mii de tone mai mult decât în perioada de referință a anului trecut, exportul de zmeură în anul curent este 1,3 mii tone ( în anul 2016 a fost de mai puțin de o mie de tone), volumul căpșunilor exportate a crescut de la 360 tone în anul 2016 până la 794 tone în anul 2017.

Resursele financiare ar putea fi valorificate în industrie, infrastructură, agricultură și IT. Declarația a fost făcută de vicepremierul, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, la Forumul Economic moldo-austriac din Viena, organizat de camerele de comerț și industrie a Moldovei și Austriei.

Către Ministerul Finanţelor au fost transferaţi circa 45,3 mil. euro. Suma este virată din contul Acordurilor de finanţare, semnate între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în ultimii patru ani.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

Republica Moldova urmează să facă schimb de informații ce țin de înamatricularea vehiculului cu alte 10 state. Decretul pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Ungaria, Republica Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Republica Serbia, Republica Slovenia privind schimbul automatizat de date ADN, date dactiloscopice și date de înmatriculare a vehiculului a fost publicat în Monitorul Oficial, nr. 322 -328 din 1 septembrie curent.

Autoritățile își propun drept obiectiv majorarea volumului de producție și a exportului de miere până la 8,2 mii tone în anul 2025 sau aproximativ de 2,5 ori mai mult decât în prezent.Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare Programul Național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova 2018-2025.

Exporturile produselor moldovenești în țările Uniunii Europene au scăzut în ianuarie-august 2016 cu 3,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015 — până la $1 mld. 239,1 mil.

Uniunea Europeană va continua să acorde suport businessului Moldovei. Astfel, proiectul „East Invest 2” a lansat o serie de vizite de studiu noi în țările UE pentru reprezentanții organizațiilor care sprigină businessul din Moldova și alte țări ale Parteneriatului Estic (PE).

Guvernul Moldovei planifică să aprobe proiectul politicii fiscale și vamale pentru 2018 până pe 4 octombrie. Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor, care a informat despre finalizarea procesului de reexaminare a propunerilor și amendamentelor pe marginea proiectului politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, care au parvenit în urma consultărilor publice cu mediul de afaceri și comunitatea de experți, lansate la finele lunii iunie și finalizate pe 20 iulie.

Această declaraţie a fost făcută de comisarul Uniunii Europene pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, la conferinţa de presă susţinută la Bruxelles cu premierul Pavel Filip.

Uniunea Europeană și zona euro au înregistrat în trimestrul trei din 2016 o creștere economică anuală de 1,8%, și, respectiv, 1,6%, similară cu nivelul din precedentele trei luni, arată datele preliminare publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat şi a propus pentru dezbateri publice proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Legii cu privire la supravegherea pieței și omologarea vehiculelor.

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore, precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

Executivul a aprobat două decizii privind iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordurilor financiare, din cadrul Instrumentului European de Vecinătate (pentru Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014 – 2020 şi pentru Programul Operaţional Comun România — Moldova 2014 – 2020), încheiate între Guvernul Republicii Moldova, Comisia Europeană şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.

Viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a avut la Bruxelles o întrevedere de lucru cu Luc Devigne, Director pentru Parteneriatul Estic, Rusia, Asia Centrală şi OSCE în cadrul Serviciului European pentru Acțiune Externă, alți oficiali din cadrul UE.

Republica Moldova ar putea face liber schimb de date cu caracter personal cu țările membre ale Uniunii Europene. Pentru aceasta, însă, trebuie să asigure un nivel adecvat de protecție în temeiul legislației interne sau a angajamentelor internaționale.

Companii din SUA și UE, inclusiv din România, negociază achiziția unor companii de energie din Moldova și demararea unor proiecte de explorare a hidrocarburilor.