Curtea de Conturi a prezentat raportul auditului situațiilor financiare consolidate pentru exercițiul bugetar 2016 a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și unele instituții din subordinea acesteia. Referitor la situația patrimonială consolidată, s-a atestat că, patrimoniul administrat de ANSA la finele anului a constituit 373,1 mil. lei, din care mijloace fixe — 344,9 mil. lei, stocuri și materiale circulante — 28,1 mil. lei, active neproductive (terenuri) — 0,1 mil. lei.

La sfârșitul lunii mai 2019 indicatorii cheie ai sectorului bancar rămân la un nivel adecvat, inclusiv cei ai lichidității și solvabilității. Atât la nivel agregat cât și la nivel individual băncile continuă a fi profitabile și bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susține extinderea activității de creditare. După o creștere susținută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmărește printre altele creșterea ratei de bază până la nivelul de 7% și ajustarea cu 3 p.p. a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.

În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare Standard, care pot fi utile contabililor în funcție de specificul activității entității. La SNC „Costurile îndatorării”, prin modificarea pct.5, subpct.4), s-a concretizat nomenclatorul costurilor îndatorării. Aceste costuri vor include, suplimentar, diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobânzilor privind împrumuturile.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.

Potrivit art. 32 din Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare, situațiile financiare individuale ale entităților mijlocii și entităților mari, ale entităților de interes public, precum și situațiile financiare consolidate ale grupurilor sunt supuse auditului obligatoriu. Cele mai importante aspecte ale auditului statutar obligatoriu au fost discutate în cadrul unui seminar organizat de ATA Consult cu scopul popularizării auditului în mediul contabil. Cei circa 50 de participanți au avut ocazia să afle despre subiecții obligați să efectueze auditul, raportul auditorului, procedurile de verificare efectuate de auditor, inclusiv inventarierile și particularitățile auditului în primul an de auditare, precum și a celui de activitate al rezidenților parcului IT.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Restituirea TVA la investiţii capitale este reglementată de art.1011 din Codul fiscal şi Regulamentul privind restituirea TVA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Deoarece de la 1 ianuarie 2020, conform prevederilor Legii nr.122 din 16 august 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, creșterea de capital se va determina doar de către contribuabilii persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător, a apărut necesitatea modificării formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația), precum și a Modului de completare a acesteia. Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.456 al Serviciului Fiscal de Stat din 8 septembrie 2018 cu privire la aprobarea formularului respectiv și a modului de completare al UNIF18.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională a Moldovei va acorda băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art.18 alin.(1)1 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei sau cu garanții de stat. Guvernul a oferit aviz pozitiv o inițiativă legislativă ce are ca scop eliminarea ambiguităților existente în cadrul legal actual în partea ce ține de acordarea suportului financiar băncilor comerciale și prevede definirea asistenței în situații de urgență și indicarea expresă a faptului că asistența de lichiditate în situații de urgență poate fi acordată doar băncilor solvabile.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Astăzi, 15 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO Ordinul nr.502 din 12 noiembrie curent cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.456 din 8 septembrie 2018 cu privire la aprobarea formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia. Modificările și completările vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Amintim că, conform prevederilor Legii nr.122 din 16 august 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, creșterea de capital se va determina doar de către contribuabilii persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător, a apărut necesitatea modificării formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația), precum și a Modului de completare a acesteia.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată de lipsa unei evidențe conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat, este una din problemele identificate de Curtea de Conturi în cadrul auditului de performanță privind serviciile de aprovizionare a populației cu apă.