Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat informația aferentă procesului de lichidare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și  Unibank, la situația din 30 iunie anul 2021. Astfel, din data retragerii licențelor – 16 octombrie anul 2015 - și până la 30 iunie curent, cele trei bănci au încasat mijloace bănești în sumă totală de 2,66 mld. lei.   Potrivit datelor publicate de BNM, din numărul total de încasări, 864,9 mil. lei provin din rambursarea creditelor, circa 99 mil. lei sunt încasările din achitarea dobânzilor la credite, 172,9 mil. lei - din comercializarea gajului luat în posesie. Astfel, totalul din rambursarea creditelor și comercializarea gajului se cifrează la 1,138 mld. lei.

Volumul creditelor noi acordate a sporit în luna august curent cu 53,6% față de aceeași perioadă din anul precedent și a atins 4,02 mld. lei, comunică Banca Națională ale Moldovei (BNM). Din volumul total al creditelor acordate, 69,5% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit circa 2,8 mld. lei (-13,5% față de luna iulie curent și +43,7% în raport cu august 2020); 29,8% - creditele în valută, al căror volum recalculat în lei a constituit circa 1,2 mld. lei (+7,2% față de luna iulie și +90,6% față de august 2020); 0,7% au revenit creditelor atașate la cursul valutei, care au constituit 27,7 mil. lei (-53,3% față de luna iulie și -37,8% față de august 2020).

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 92 din 07.04.2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare, această activitate poate fi desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consutare publică proiectul Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Consultativ pentru Turism, pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Acesta va fi un organ  consultativ în problemele dezvoltării, promovării şi finanțării domeniului turismului din Republica Moldova, care va funcționa pe principii benevole, fără statut de persoană juridică.

Ministerul Finanțelor a publicat Bugetul pentru cetățeni pentru anul 2022 – un instrument creat pentru a asigura posibilitatea fiecărui cetățean să înțeleagă care sunt prevederile bugetului. Acesta evidențiază caracteristicile sale importante, facilitând înțelegerea informațiilor de bază. Documentul este elaborat într-un format accesibil și pe înțelesul cetățenilor și conține date despre buget și indicatori economici care stau la baza formării acestuia.   

Cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul regimurilor preferențiale de stimulare a activității de întreprinzător al zonelor economice libere (ZEL) sunt reglementate de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.

În Monitorul Oficial de astăzi, 19 noiembrie,  a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 138 din 15 noiembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unorindicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 privind Clasificaţia bugetară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 370-376, art. 2727), cu modificările ulterioare,se modifică după cum urmează:

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Încetarea procesului de insolvabilitate este reglementată de Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut un schimb de opinii cu conducerea Băncii Naționale a Moldovei, dar și cu reprezentanții băncilor comerciale sistemice. În contextul evoluției situației epidemiologice a infecției COVID-19, Ministerul Finanțelor a solicitat examinarea posibilității suspendării sau amânării, în perioada martie-mai 2020, a plăților la creditele oferite de băncile comerciale cetățenilor. De asemenea, s-a solicitat ca pentru perioada martie-mai 2020 să nu fie aplicate penalităţi pentru neachitarea în termen a sumelor datorate spre plată.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.