Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

În prezentul articol se propune examinarea regimului fiscal aplicat unor cheltuieli suportate de angajatori pe parcursul anului 2020 ținând cont de specificul acestuia an prin prisma instituirii stării de urgență/stării de urgență în sănătate publică:     - Cheltuieli aferente echipamentelor de protecție, dezinfectanților, măștilor medicale, ventilatoare medicale, etc. procurate și donate către instituțiile medico-sanitare publice ce urmează a fi utilizate pentru combaterea infecției cu Coronavirus (COVID-19)

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și mediului a publicat Noua paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova. Aceasta a fost elaborată cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), cu suportul financiar al Ministerului German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) și al Guvernul Suediei. Documentul ne orientează către principiul concentrării, care urmărește în mod constant trei aspecte: • Concentrarea resurselor: cea mai mare parte a resurselor sunt orientate către zonele cu cel mai mare potențial (legătura cu formula de alocare);

1. (41.9) Ce se întîmplă în cazul în care întreprinderea a contractat, în cadrul Programului de subvenționare a dobînzilor, mai multe credite la diferite rate a dobînzii, valoarea totală a cărora este mai mare decît suma cumulativă a plăților salariale declarate, aferente lunilor decembrie 2019 – februarie 2020? Poate oare aceasta să aleagă pentru scopuri de subvenționare, creditele cu cele mai mari rate ale dobînzii, pentru a beneficia de suma maximală a subvenționării?

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

Ocupațiile la care numărul locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă depășește 100 de unități, iar solicitarea de suplinire nu poate fi satisfăcută în termen de o lună, cele pentru care raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante înregistrate și numărul șomerilor înregistrați la aceste ocupații este de cel puțin 2/1, pot fi ocupate de către migranții aflați în țara noastră.

Principiile și normele privind producția ecologică, certificarea și utilizarea indicațiilor în etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele în domeniu vor fi reglementate în Republica Moldova de o lege specială. Proiectul legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Documentul este elaborat în scopul asigurării dezvoltării durabile a producției ecologice, funcționării eficiente a pieței prin concurența loială, dar și protecția intereselor consumatorilor.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Zona Economică Liberă Bălți va fi extinsă cu un teren de 11 ha în satul Pîrîta, raionul Dubăsari. Executivul a aprobat proiectul cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea nr. 26/2010 privind ZEL „Bălți”. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a menționat că, inițiaitva legislativă se susține în vederea extinderii și dezvoltării capacităților și a potențialului de atragere a investițiilor în ZEL Bălți.

România rămâne statul membru al Uniunii Europene care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2%, aceasta traducându-se într-o sumă neâncasată de aproximativ 7,7 mld. euro, se arată într-un comunicat al PwC, care citează un studiu al Comisiei Europene. „Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educație, investiții în infrastructură sau sănătate”, declară Daniel Anghel, lider impozite și taxe indirecte PwC Europa Centrală și de Est.

1. (29.5.20) Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte organizațiile sindicale? 2. (29.5.17) Are obligația asociația obștească de a reține impozit la sursa de plată din veniturile achitate în folosul persoanei fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în locațiune a imobilului?

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în cadrul activității de întreprinzător nu sunt.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Începând cu 1 ianuarie 2020, datoriile în valoare de până la 1000 lei cu termenul de prescripție expirat vor fi permise spre deducere. Prevederea este inclusă în Codul fiscal actualizat din anul viitor, legea nr.171 fiind publicată astăzi, 27 decembrie, în Monitorul Oficial. Codul fiscal în redacția actuală oferă dreptul de deducere la calcularea impozitului pe venit pentru persoanele juridice a datoriilor compromise doar în cazul existenței unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată sau a executorului judecătoresc. Uneori, însă, cheltuielile pentru obținerea acesteia depășesc suma datoriei compromise, care este definită în legislația fiscală ca fiind creanță nerambursabilă în cazurile în care există actul potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.