Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

IFPS, aplicând prevederile Codului Fiscal, a calculat circa 9 mil. lei suplimentar la buget, în rezultatul unei estimări indirecte a veniturilor unei persoane fizice, domiciliate în mun. Chișinău.

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștința tuturor contribuabililor faptul că la data de 25 decembrie 2018 expiră termenul de achitare a impozitului pe avere. Impozitul pe avere se aplică asupra persoanelor fizice care dețin bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor) a căror valoare este estimată la 1,5 mil. lei şi mai mult și au o suprafață totală de 120 m2 şi mai mult.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 57/13 din 28 decembrie 2018 cu privire la primele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. Astfel, se aprobă metodologia unică de calcul al primei de asigurare de bază și al coeficienților de rectificare aferenți asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă. Aceasta stabilește modul de calcul al primei, utilizând baza tehnică de calcul aferentă datelor statistice.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată decizia Consiliului Concurenței nr. ASER-89 din 27.12.2018 cu privire la aprobarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. Astfel, valoarea ajutorului de stat în anul 2017 s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

În Republica Moldova fenomenul evazionist fiind unul complex, cu implicații negative pe diverse planuri, trebuie urmărit în permanență, pentru a putea fi combătut în mod cât mai eficient. Unul din instrumentele cele mai eficiente de estimare în vederea combaterii evaziunii fiscale îl reprezintă decalajul fiscal.

Conform art. 44 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Autoritățile vin cu un suport financiar pentru persoanele decorate cu distincţii de stat de tip „cruce”. Aceștia vor beneficia, începând cu 1 ianuarie 2019, de dreptul la alocaţie nominală. Parlamentul a votat ieri, în lectură finală, completări la Legea cu privire la veterani. Astfel, potrivit prevederilor, cuantumul alocației va fi de 100 de lei lunar. Persoanele vor beneficia de dreptul la alocaţie nominală doar în cazul în care le va fi stabilită pensia. Totodată, persoanelor decorate care se încadrează în mai multe categorii de beneficiari de alocații nominale li se stabilește o singură alocație, la alegere.

Prin Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016 (în vigoare – 01.07.2016) au fost operate modificări și completări ale Codului fiscal. În continuare mă voi referi la unele modificări aferente aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului.

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Veniturile ANTA pentru anul 2018 vor constitui 54 758, 1 mii lei. În ședința Guvernului din 17 octombrie curent a fost aprobat bugetul Autorităţii administrative „Agenţia Naţională Transport Auto” pentru anul curent. După cum a informat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, veniturile Agenției se formează din mijloacele acumulate din plățile pentru eliberarea autorizațiilor, precum și de la plățile prevăzute pentru certificatele de competență profesională, certificatele și cartelele tahografice, ecusoanele și alte planchete pentru revizia tehnică a transportului rutier.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Conform noului raport publicat recent de „World Economic Outlook”, creşterea economică a Republicii Moldova va fi mai mare decât cea prognozată. Astfel, acesta va constitui, în anul 2018, 3,8% şi este peste media de 2,4% estimată pentru ţările CSI. Totodată, în acest spaţiu există ţări care vor înregistra o crestere economică mai înaltă, consideră sursa.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).