Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița a avut astăzi o ședință de lucru cu șefii Direcțiilor de finanțe ale autorităților publice locale. Discuțiile au vizat prioritățile Ministerului Finanțelor, viziunea de mai departe, precum și problemele cu care se confruntă reprezentanții autorităților publice locale.

Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Prin măsuri de executare silită, la situația din 31 martie 2019, au fost încasate cumulativ obligații fiscale în sumă totală de 276 122,5 mii lei, potrivit datelor statistice oferite de Serviciul Fiscal de Stat. Acest indicator a crescut față de cel înregistrat în trimestrul I din anul precedent, când au fost încasate 222 169,78 mii lei. Totodată, în primele trei luni din anul 2017 au fost încasate silit obligaţii fiscale în sumă totală de 214 158,30 mii lei. Executarea silită a obligației fiscale este reglementată de capitolul 9 din Codul fiscal. Potrivit art.193, condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sunt:

Începând de astăzi, 6 august 2019, cetățenii au posibilitatea de a vizualiza informațiile bugetare și fiscale, într-un format clar și ușor de navigat, accesând https://buget.mf.gov.md Portalul a fost creat de Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), cu suportul Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID). În debutul evenimentului, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că acest portal reprezintă un pas înainte în transparentizarea felului în care este colectat și cheltuit banul public.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a executat toate lucrările prevăzute în contractul încheiat cu Ministerul Finanţelor privind dezvoltarea și asigurarea bunei funcţionări a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice (SIGFP) ce aparține ministerului, se arată într-un raport al CTIF privind totalurile activității sale în primul semestru al anului 2019. Raportul precizează că acest sistem, administrat de CTIF, a funcționat în regim non-stop și fără blocaje, în perioada dată nefiind înregistrată nici o reclamație din partea utilizatorilor.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Autoritățile își propun să simplifice evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale prin revizuirea modalității de evidență și calculare a amortizării acestora, precum și să actualizeze Catalogul mijloacelor fixe în vederea aducerii acestuia în concordanță cu realitățile economice. Acțiunile sunt prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Hotărârea cu privire la aprobarea Planului a fost în publicată în Monitorul Oficial din 13 septembrie 2019. Astfel, la compartimentul finanțe publice sunt incluse un șir de acțiuni ce țin de domeniul bugetar, impozite și taxe, politici și administrare fiscală, vamală, achiziții publice, control financiar public intern și salarizare în sectorul bugetar.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, examinând indicatorii executării bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pe parcursul anului curent, dinamica contingentului de beneficiari, mărimea prestațiilor plătite acestora, dar și indicatorii macroeconomici și modificarea cadrului legislativ din anul curent, vine cu un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr.300/2018 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, care este în concordanță cu proiectul modificărilor propuse în Legea bugetului de stat pe anul 2019, proiectul căruia, de asemenea, este propus pentru consultări publice. Astfel, suma cheltuielilor estimate pentru anul curent este cu circa 17014 mii lei mai mică decât cea precizată și reprezintă soldul mijloacelor financiare din anul precedent.

În Monitorul Oficial nr. 229-233 din 11.09.2020 a fost publicat Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638 din 26.08.2020. Noul Regulament vine să asigure concordanța dintre prevederile actelor normative secundare cu noile dispoziții ale Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), care a fost modificată prin Legea nr. 169 din 26.07.2018.   Astfel, noul Regulament stabilește mecanismul de inițiere și desfășurare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări. În sensul Regulamentului, achiziție publică de lucrări reprezintă fie achiziția lucrărilor, fie atât achiziția lucrărilor, cât și proiectarea lucrărilor de construcții de orice

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Regula principală în materie de executare a obligațiilor față de bugetul public național este reprezentată de executarea de bună voie și cu bună voință de către contribuabil a obligației fiscale, prin efectuarea plății pe deplin și în termenul legal consfințit de cadrul de reglementare în vigoare. Totuși, dacă contribuabilul nu execută obligația sa, în mărimea stabilită, creditorul, adică Serviciul Fiscal de Stat, pentru a valorifica dreptul pe care îl deține în raport cu contribuabilul, recurge la pârghiile pe care legislația în vigoare i le pune la dispoziție, pentru a-l sili la executarea obligațiilor pecuniare față de bugetul public național. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat va cere executarea silită a obligațiilor fiscale restante prin modalitățile statuate de cadrul legal în vigoare.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.