Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Activitatea întreprinderii constă în fabricarea înghețatei și a altor produse comestibile asemănătoare înghețatei, și corespunde secțiunii C diviziunea 10 „Industria alimentară” al CAEM-2. În cazul respectiv apar depozitele destinate stocării și păstrării mărfurilor fabricate de către întreprinderea în calitate de obiecte ale impunerii la taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii?

O acțiune importantă a ciclului contabil este inventarierea. Entitățile care țin contabilitatea sunt obligate să efectueze inventarierea. Regulile de efectuare a inventarierii elementelor de activ şi datorii, constatarea şi înregistrarea rezultatelor inventarierii şi perfectarea formularelor utilizate la efectuarea inventarierii sunt stabilite de Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.60 din 29 mai 2012. Regulile specifice de efectuare a inventarierii în anumite ramuri, domenii/sectoare de activitate se elaborează de organele centrale de specialitate, acestea coordonându-se cu Ministerul Finanțelor.

Situațiile de criză, eșecurile în afaceri și a doua șansă pentru antreprenorii aflați în dificultate au fost temele celui de-al doilea eveniment de dialog cu tema „Facilitarea accesului la a doua șansă”, organizat prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0.   „Pe viitor tot mai mulți antreprenori ar putea ajunge în prag de insolvabilitate ca urmare a efectelor generate de pandemia COVID 19. Astfel, este necesară elaborarea și implementarea unui Program național de suport pentru antreprenorii aflați în situații de criză. În același timp, ODIMM, prin intermediul proiectului DanubeChance2.0, va oferi în continuare suportul necesar antreprenorilor care se află în dificultate”, afirmă Iulia Costin, directorul general ODIMM.

Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

 În conformitate cu art.95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. 

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 noiembrie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 333 din 10 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului salariaților cu regim de activitatea redus.   Regimul de activitate redusă, în sensul Regulamentului, reprezintă regimul de muncă săptămânal redus cu cel mult 50% la nivel de unitate pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul entității.

În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

Este obligată întreprinderea să înregistreze în calitate de subdiviziune apartamentul care este obiectul contractului de locațiune destinat pentru locuirea salariatului? Potrivit art. 4 din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuinţe (Legea nr. 75/2015), locuinţă de serviciu reprezintă locuință acordată în locaţiune, în condiţiile legii, unor categorii de persoane pe perioada exercitării de către acestea a atribuţiilor funcţionale.

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Persoana fizică X a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea cu privire la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, anexând documentele necesare (confirmarea stagiului, venitului asigurat din care s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituiau baza de calcul a pensiei). La momentul depunerii cererii, nu au fost anexate certificatele de salariu de la SA „F”, pe motiv că nu le putea găsi. Ulterior (după patru ani), X a adresat către CTAS cerere pentru a-i fi recalculat cuantumul pensiei, cu includerea în stagiul de cotizare și recalculare a coeficientului individual a salariului de la SA „F”, certificatele necesare fiind anexate.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu explicații la solicitările adresate autorității cu privire la obligativitatea calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) pentru salariaţii cetăţeni străini. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999  privind sistemul public de asigurări sociale, asigurat se consideră persoana fizică aptă pentru muncă cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, având obligaţia de a plăti CAS în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.   Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 489/1999, contribuţia se datorează de la data încadrării în una din situaţiile prevăzute la art. 4 (persoană care desfăşoară activitate în bază de contract individual de muncă, este manager cu contract de management etc.) şi se extind în egală măsură asupra cetăţenilor RM şi asupra cetăţenilor străini şi persoanelor apatride.

În cadrul ședinței Executivului din 18 noiembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal. Documentul stabilește condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale, care se acordă o singură dată pe an prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).   Potrivit proiectului, plățile directe per cap de animal se vor acorda deținătorilor de bovine, ovine și caprine. Astfel, alocarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de animal se va stabili în funcţie de specia și categoria animalului, variind între 300 lei per animal (caprine) și 7000 mii lei per animal (bovine).

În anul 2020 veniturile medii lunare disponibile per persoană din cadrul unei gospodării casnice a constituit 3096,6 lei. Principala sursă de formare a veniturilor a fost activitatea salarială (50,2%), fiind urmată de veniturile din prestațiile sociale (19,3%), dintre care 14,5% sunt pensii, și veniturile din activitatea individuală agricolă. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporție de 12,9%, denotă rezultatele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (Cercetare) pentru anul precedent, realizată de Biroul Național de Statistică (BNS). Pentru Cercetare a fost utilizat un eșantion brut de circa 12,8 mii gospodării, care este unul reprezentativ la nivel național, pe medii de reședință și pe regiuni statistice: Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău.  

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Potrivit art.370 alin.(2) din Codul fiscal

Evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării cu utilizarea metodelor de evaluare de piață, prevăzute în două Regulamentele aprobate astăzi, 18 noiembrie 2020, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, prezintă un concept absolut nou pentru Moldova. Odată cu intrarea documentelor în vigoare, va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1303/2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării.   Autorii documentelor declară și condițiile ce au impus elaborarea proiectelor de Regulamentul privind evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării și Regulamentul privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării (Regulamente).

Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul fiscal