În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanța de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau de avocați stagiari. În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie făcute printr-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege.

În urma deciziei instanței de judecată, s-a stabilit că debitorul este în faliment și firma noastră trebuie să caseze suma datoriei de 97490,86 lei, care este creată din livrări și parțial din preluarea datoriei prin contract de cesiune. În ambele cazuri s-a calculat ți achitat TVA la buget. Firma noastră are dreptul la ajustarea /micșorarea sumei TVA de la suma sus-menționată?

Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova este completat cu un capitol ce reglementează modul de comunicare autorităţilor emitente a actelor de identitate şi de evidenţă a interdicţiilor aplicate la eliberarea paşaportului şi a documentului de călătorie.

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Cum se calculează dobînda de întârziere în caz de reţinere, din vina angajatorului, a plăţilor datorate salariatului? Care este cuantumul şi de către cine urmează să fie stabilite în cazul în care plăţile datorate nu sunt achitate până la pronunţarea unei hotărâri irevocabile de către instanţa de judecată şi de către cine urmează să fie calculată dobânda de întârziere după pronunţarea instanţei de judecată în cazul în care angajatorul nu achită în termen suma stabilită de către instantă?

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Comercializarea de materiale (la valoarea contabila a acestora) către directorul entității (cu eliberarea facturii) şi cu încasarea parțială a veniturilor poate fi calificată drept cheltuieli între persoanele interdependente? Reprezintă sau nu o sursă de venit impozabilă pentru agentul economic?

Partea I. Partea II. Partea IV. Declaraţiile REV 5 de corectare pe perioadele precedente (1999–2016) se prezintă la CTAS însoţite de o adresare oficială semnată de către conducătorul întreprinderii şi de contabil cu aplicarea ştampilei. CTAS va examina individual fiecare solicitare de efectuare a corectărilor şi va primi decizia de corectare în funcție de argumentele aduse. Corectările vor fi acceptate la decizia colaboratorilor CTAS, doar cu verificarea documentelor contabile de către reprezentanţii CTAS sau, în caz de necesitate, după efectuarea controlului de către organele Serviciului Fiscal de Stat.

Adresarea cu o acțiune în instanța de judecată reprezintă una dintre modalitățile prin care persoanele fizice şi juridice pot să-şi apere drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi interesele legitime. Deşi judecarea cauzelor trebuie să aibă loc într-un termen rezonabil, de multe ori examinarea unei acțiuni în procedură judiciară durează destul de mult, fie din cauza suprasolicitării instanțelor sau ca urmare a altor circumstanțe obiective sau subiective. Anume din acest considerent, pentru examinarea anumitor categorii de pricini, legiuitorul din Republica Moldova a reglementat o procedură simplificată prin care persoanele îşi pot apăra drepturile şi interesele într-un termen mai scurt şi cu mai puțin efort.

Curtea Constituţională prin Hotărârea nr.2 din 30.01.2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a declarat neconstituţionale textele “activităţii fără de licenţă” şi “amendă în mărimea venitului brut”. Potrivit art. 10 pct. 4 din Legea nr.845, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.

Pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, precum şi pentru a garanta executarea, la Codul contravenţional prin Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (în continuare – CC) au fost operate completări care stabilesc măsurile procesuale de constrângere aplicate în cadrul procesului contravenţional: Amenda judiciară;Punerea sub sechestru.

Instrucţiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru, ce reglamentează conţinutul şi modul de elaborare a documentaţiei cadastrale la formarea sectoarelor de teren, modalitatea de formare a construcţiilor şi încăperilor izolate, precum şi cea de formare a terenurilor proprietate publică a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 371-382 din 27 octombrie curent.

Care este termenul de prescripţie de atragere la răspundere contravenţională de către Serviciul Fiscal de Stat? În ce cazuri termenul de prescripţie de atragere la răspundere contravenţională de către Serviciul Fiscal de Stat se suspendă?

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

Conform art. 15 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată ), aceştea poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori. Aceasta, în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Urmează sau nu să fie preavizat cu o lună înainte administratorul societăţii cu răspundere limitată despre eliberarea din funcţie? Conform art. 264 din Codul muncii, în caz de încetare a contractului individual de muncă încheiat cu conducătorul unităţii în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) organului abilitat sau al proprietarului unităţii (art.263 lit.b)), în lipsa unor acţiuni sau inacţiuni culpabile, conducătorul este preavizat în scris cu o lună înainte şi i se plăteşte o compensaţie pentru încetarea contractului individual de muncă înainte de termen, în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare. Mărimea concretă a compensaţiei se stabileşte în contractul individual de muncă.

La 29 martie 2016 SRL „A…ii” s-a adresat cu o cerere către Centrul raional de sănătate publică Cahul privind eliberarea autorizaţiei sanitare de funcţionare a poligonului de tir sportiv, amplasat în spaţiul clădirii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, or. Cahul. Secretarul Centrului de sănătate publică raional Cahul a refuzat să înregistreze cererea, făcând referire la indicaţia verbală primită de la medicul-şef adjunct şi i-а propus solicitantului să se adreseze direct medicului-şef adjunct, ceea ce a şi făcut agentul economic.