Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public (Norme), care prevede și abrogarea, odată cu intrarea în vigoare a proiectului, a Ordinul MF nr.105/2013 cu privire la aprobarea Normelor metodologice de audit intern în sectorul public.   Documentul a fost elaborat în scopul revizuirii și reproiectării integrale a Normelor de audit intern, eficientizării și simplificării acestora, precum și în scopul actualizării acestora conform ultimelor tendințe și evoluții în domeniul dat. Suplimentar, prin acest proiect se urmărește reglementarea doar a obligațiilor persoanelor care desfășoară activitate de audit intern și a cerințelor minime față de activitatea în domeniu.

Parlamentul a aprobat în ședința din 11 septembrie curent, în lectură finală, proiectul  pentru aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenționată în agricultură, ce are ca scop stimularea accesului fermierilor la asigurările în agricultură, protejarea intereselor acestora în procesul de asigurare, crearea posibilității asigurării calității recoltei, extinderea listei de obiecte și riscuri a căror asigurare urmează a fi subvenționată, stimularea creditării fermierilor prin acordarea posibilității achitării primei de asigurare de către beneficiarul asigurării.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

În cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte al Programului Femei în Afaceri, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), 101 de femei antreprenoare au devenit beneficiare ale acestuia. Ieri, 18 decembrie curent, a avut loc semnarea oficială a contractelor de finanțare nerambursabile cu câștigătoarele proiectelor. Potrivit directorului interimar la ODIMM, Petru Gurgurov, în cadrul celui de-al doilea apel au fost depuse 220 cereri de participare, iar în final au fost selectate cele mai bune proiecte. Programul a fost lansat în anul 2016, iar în anul 2017 au fost instruite în domeniul inițierii afacerilor peste 600 de femei din întreaga țară. Primul apel de granturi a avut loc la începutul anului 2018, fiind susținute 100 de proiecte investiționale.

În cazul în care instanța de judecată printr-o hotărâre sau act legal va constata  îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu rea-credință, a oricărui fapt legat de exercitarea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care a cauzat prejudicii unor terți, cheltuielile ocazionate se compensează regulatorului de către persoana în privința căreia a fost adoptată această hotărâre, dacă cheltuielile au fost suportate de BNM.   În Parlament este înregistrat un proiect de lege  ce prevede modificarea art. 35 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. 

De la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 4235 locuințe. Alte 18 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,12 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,06 miliarde lei. Totodată, 23 de garanții au fost stinse pe motivul rambursării anticipate a creditului.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” (SIA ESBS). Documentul va fi discutat astăzi, 10 septembrie, în cadrul ședinței Secretarilor de stat.   SIA ESBS se va utiliza pentru crearea și dezvoltarea resursei informaționale, precum și repartizarea, stocarea, sistematizarea, actualizarea și protecția soluțiilor informaționale a subvențiilor, cu asigurarea concomitentă a unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Totodată, introducerea sistemului în funcțiune va permite formarea resurselor informaționale departamentale în domeniul agriculturii și mediului rural, precum și înregistrarea solicitanților și beneficiarilor de subvenții. Conform proiectului, participanți la sistem vor fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), MADRM, alte entități cu care vor fi încheiate acorduri de colaborare.

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Beneficiarii programului de stat „Prima Casă” vor informa Ministerul Finanțelor despre modificarea raporturilor de serviciu sau despre acordarea compensațiilor pentru chiria spațiului locativ. Potrivit legislației în vigoare, responsabilitatea  prezentării acestor informații o au autoritățile publice, însă pe parcursul derulării programului s-a depistat că acest mecanism este ineficient.   Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern  cu privire la modificarea unor acte normative ce țin de implementarea Programului de stat „Prima Casă”.

În perioada mai – iunie curent, peste 5,3 mii de contribuabili s-au conectat în mod automatizat la serviciile fiscale electronice prin intermediul noului sistem informațional automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” (SIA) al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) lansat în exploatare experimentală la începutul lunii mai 2020.   Potrivit datelor Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) care a elaborat și administrează acest sistem, majoritatea absolută a utilizatorilor ce s-au înregistrat în SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” sunt persoane juridice (peste 4,5 mii), restul (842) fiind persoane fizice, inclusiv cele ce desfășoară activitate de întreprinzător profesională și activitate independentă.

Persoanele ar putea să își înregistreze afacerea sub forma organizatorică  Gospodărie țărănească (GȚ)  și în cazul deținerii loturilor de pe lângă casă. În prezent, conform art. 2 din Legea privind gospodăriile țărănești  (de fermier), gospodăria țărănească este întreprinderea individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege  privind modificarea Legii nr.1353/2000 cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 9 iulie curent.

În anul curent, cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD Moldova și OIM Moldova, ar putea fi instituit consiliul bilateral Guvern-diasporă. Măsura este inclusă în Planul de acțiuni pentru anii 2020-2021 privind implementarea Strategiei Naționale „Diaspora 2025”. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea planului de acțiuni a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 5 martie 2020.

Acordul de finanțare semnat cu Asociația Internațională pentru Dezvoltare și Acordul de împrumut semnat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale” va fi implementat de Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor, prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică, în baza unui acord subsidiar semnat între aceștia. Pe data de 10 iunie 2020, în cadrul ședinței de Guvern a fost aprobat proiectul hotărârii „Cu privire la unele măsuri de implementare a proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”.

În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Programe flexibile de muncă vor putea fi stabilite de angajator de comun acord cu salariatul și la solicitarea angajatului, dacă această posibilitate va fi prevăzută în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, sau în regulamentul intern al unităţii, ori în alt act normativ la nivel de unitate.   Această normă poate fi introdusă în Codul muncii (CM) prin completarea acestuia cu art. 1001 ce va reglementa programul flexibil de muncă și este parte componentă a unui proiect de lege elaborat de Guvern și propus pentru aprobare Parlamentului.

Până pe data de 30 iunie 2020, băncile comerciale reeșalonează creditele oferite persoanelor juridice și fizice, a comunicat Banca Națională a Moldovei în cadrul unei ședințe de lucru ce a avut loc la Guvern, fiind examinate mecanismele de reeșalonare a împrumuturilor oferite de băncile comerciale și instituțiile nebancare. Totodată, accesibilitatea procedurii este probată de numărul mare de debitori care au aplicat-o.

Serviciul MPay va fi dezvoltat pentru a asigura distribuirea de plăți de la bugetul public național (BPN) către cetățeni, iar beneficiarii plăților de la BPN vor avea libertatea și comoditatea de a alege orice prestator de servicii de plată conectat la serviciul Mpay prin orice metodă de plată legal disponibilă și în orice locație din țară. Astfel, serviciul va conține componenta de distribuire a plăților, elemente noi de ordin tehnic de facilitare a plăților, precum și elemente noi de ordin financiar privind modelul de aplicare a comisioanelor aferente MPay.   Proiectul Conceptului serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay) a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul a fost elaborat de către Cancelaria de Stat în comun cu Agenția de Guvernare Electronică. Conform autorilor, MPay va deveni un sistem informațional utilizat în calitate de mecanism unic de încasare a plăților cetățean - guvern și de distribuire a plăților guvern – cetățean. Conceptul urmează a fi aprobat prin hotărârea Executivului.