În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică se desfășoară de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice, iar rolul statului este limitat la problemele esenţiale ce privesc apărarea şi promovarea interesului public în activitatea economică. Agenții economici trebuie să dispună liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, disponibil după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, susține Cabinetul de miniștri care, în cadrul ședinței de miercuri, 3 noiembrie, a dat avizat negativ proiectul de lege cu privire la modificarea art. 15 lit. b) din Codul fiscal (CF) înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați. Respectivul proiect propune introducerea

Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică că proiectului regional EU4 Environment va fi lansat vineri, 12 aprilie 2019. În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate acțiunile proiectului EU4 Environment și prioritățile de implementare în Republica Moldova, în perioada anilor 2019–2022. Scopul proiectului este promovarea și implementarea principiului economiei verzi, care stă la baza dezvoltării mai multor domenii de aplicare în țara noastră pentru următorul deceniu. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului și, în special, în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova – 2030.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop crearea cadrului normativ ce vizează dreptul angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor, suplimentare la cele oferite de către stat.

Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale care include asociații obștești, producători agricoli, antreprenori, reprezentanți ai administrației locale, regionale, dar și naționale au examinat rezultatele Rețelei pentru anul 2021, raportul fiind prezentat în cadrul adunării generale a RDCR.   Aurelia Bondari, președinta RDCR a prezentat dare de seamă, în care a totalizat realizările din anul precedent, inclusiv elaborarea a două documente de poziție „Politici și cadru legal stimulatorii pentru cooperarea agricultorilor” și „Clasificarea categoriilor de producători agricoli în cadrul politicii de subvenționare”.

Ajustarea valorilor ce servesc drept criterii pentru clasificarea întreprinderilor, stabilite în cap.II din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Economiei, analiza impactului asupra acestuia fiind propusă pentru consultări publice. Autorii documentului consideră că implementarea prevederilor proiectului va asigura antreprenorilor accesul la instrumentele disponibile de susuținere a afacerilor.   Astfel, drept întreprinderi micro ar putea fi definite cele care realizează o cifră anuală de afaceri sau dețin active totale de până la 18 mil. lei. La moment, în această categorie sunt incluse cele cu până la 9 salariați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 9 mil. lei.

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Pe parcursul anului 2021 la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au fost înregistrați peste 37 mii de șomeri noi, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   După mediul de reședință, 66,4% din numărul total de șomeri (24582) provin din mediul rural și 33,6% (12419) din mediul urban. Totodată, ponderea bărbaților înregistrați este de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor – 49,2%. Din totalul șomerilor înregistrați 34,2% s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți șomeri înregistrați aveau între 16-35 ani.  

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată, care funcționează în regim autonom, fără prezența fizică (participarea) a unei alte persoane decât utilizatorul de servicii de plată care primește și/sau depune numerarul. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent, vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).  

Pe parcursul lunii iulie 2022, SRL „Alfa” a primit o delegație din 5 persoane de peste hotare cu scopul promovării producției în scopul încheierii contractelor de livrări ulterioare a acesteia. Urmare a primirii delegației, au fost suportate: 1) cheltuielile de transport – 300 lei; 2) cheltuielile pentru achitarea serviciilor traducătorilor – 2000 lei;

În ianuarie-martie ale anului 2019 din Fondul de rezervă al Guvernului au fost repartizate, conform deciziilor cabinetului de miniștri, 8, 646,8 mil. lei. Cele mai multe mijloace financiare au fost oferite Cancelariei de Stat – 1,0 mil. lei, pentru finanțarea cheltuielilor pentru campania de promovare a imaginii țării și mesajul de pace susținut de Ion Lazarenco, reprezentant al diasporei, sportiv înotător în ape deschise.

În Republica Moldova ar putea fi înregistrat un brand unic pentru mierea autohtonă, în scopul promovării produselor apicole naționale. Totodată, autoritățile intenționează să creeze un registru electronic al apicultorilor.Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Programului național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2021-2025 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2021-2022.

Ministerul Finanțelor anunță inițierea desfășurării în regim online a cursului de instruire destinat auditorilor interni din sectorul public pentru nivelul de bază al Programului de instruire și certificare. Durata cursului este de 62 de ore, acesta fiind inițiat din data de 4 octombrie 2021. Conform prevederilor pct. 10 al Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 556/2019, participarea la Programul de instruire este condiționată de corespunderea candidatului unor criterii de eligibilitate stabilite, care se referă la:

Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția