Vinieta este o taxă pentru folosirea drumurilor din Republica Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în RM şi de remorcile ataşate la acestea (autoturisme, autobuze, camioane, tractoare), a cărei plată se atestă printr-o confirmare valabilă pentru o anumită perioadă. Prin folosire a drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate

Odată cu admiterea spre examinare a cererii introductive, sarcina primordială a procesului devine verificarea circumstanțelor de fapt ce adeveresc existența sau lipsa temeiului de declarare a insolvabilității debitorului, invocat de deponent. Sarcinile etapei respective

Astăzi, 15 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile art.56 alin.2) din Legea nr.100/2018, intră în vigoare noile praguri stabilite pentru încălcările fiscale nesemnificative, acestea fiind majorate de 5 ori față de cele aplicate anterior. Legea nr. 70 din 24 martie 2022 pentru modificarea art. 231 (alin.4) din Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător va fi considerată nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 500 de lei, iar în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice încălcarea se va lua în considerare dacă va depăși suma de 5000 lei,

Astăzi, 17 noiembrie, în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a avut loc ședința Grupului de lucru nr. 2 „Facilitarea comerțului transfrontalier”, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri au comunicat cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, privind provocările din domeniul agriculturii.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică.

Anul 2026 va aduce transformări importante și așteptate în achizițiile publice/sectoriale. Certificarea specialiștilor a devenit o prioritate indispensabilă pentru eficientizarea procedurilor de achiziție publică, iar odată cu intrarea în vigoare a noii Legi privind

Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 95/2021 (în continuare – Cod) prevede că baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute pentru export către teritoriul vamal

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

În luna mai curent, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,4% comparativ cu luna aprilie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Sporul a fost determinat de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 2,8% și la mărfurile nealimentare cu 0,6%, precum și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit datelor, în luna mai 2019 faţă de luna aprilie au fost înregistrate creşteri mai mari de preţuri la cartofi – cu 82,4%, fructe proaspete – cu 12,1%, miere de albine – cu 1,6%, crupe – cu 1,5%, peşte proaspăt şi congelat – cu 1,3%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,2%, băuturi răcoritoare – cu 1,1%, legume proaspete – cu 0,6%, maioneză, muştar şi alte condimente – cu 0,9%.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna februarie 2019 faţă de ianuarie 2019 a constituit 100,4%, iar faţă de ianuarie 2018 — 100,2%. Informația cu privire la IPC a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 martie curent. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare – cu 0,1% şi de majorarea tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei cu 0,2%.

Comitetul creditorilor este organul executiv al creditorilor cu anumite atribuţii delegate de adunare și se instituie iniţial de către instanţa de insolvabilitate

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

Atunci când, din anumite motive, o acțiune nu poate fi realizată personal, pot fi acordate împuterniciri de reprezentare, fie că este vorba de acțiuni întreprinse într-o procedură civilă sau administrativă.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

În temeiul prevederilor Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 22625 – 22630 care reglementează conceptul Acordului de preț în avans (în continuare – APA)

Structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Republica Moldova pe parcursul anului 2021 au fost frecventate de 178,2 mii de turiști, numărul acestora fiind de 2 ori mai mare față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului comparative cu anul 2019 cu circa 284,4 mii de turiști sau de 4,1 ori, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de turiști cazați, 109,3 mii sau 61,4% au fost turiștii rezidenți și 68,9 mii (38,6%) – nerezidenți. Comparativ cu anul 2020, numărul turiștilor rezidenți cazați în structurile de primire turistică colective a crescut de circa 1,8 ori, iar a celor nerezidenți – de 2,4 ori.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.