În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

Acestea sunt rezultatele studiului privind evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a mun. Chișinău, elaborat la comanda Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul Proiectului „Consolidarea funcției de prevenire și analiză a corupției a Centrului Național Anticorupție (CNA)” implementat cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 66, 13 aprilie 2017) şi Decretul privind promulgarea ei • Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 81, 5 mai 2017) şi Decretul privind promulgarea ei.

IFPS, aplicând prevederile Codului Fiscal, a calculat circa 9 mil. lei suplimentar la buget, în rezultatul unei estimări indirecte a veniturilor unei persoane fizice, domiciliate în mun. Chișinău.

Până la modificare, conform anexei la Lege 131: Calcularea corectă, vărsarea deplină şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale;Respectarea obligaţiilor pecuniare faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat;

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 104 din 9 iunie 2017 (în continuare – Lege) (MO, nr. 229-243/370 din 07.07.2017) au fost efectuate modificări și completări la prevederile unor acte legislative, în partea ce ține de procedurile de lichidare a aghenților economici. Potrivit art. V alin. (1) din Lege, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (11) din Codul fiscal, noile prevederi introduse prin Legea nr. 104 intră în vigoare la data publicării – 07.07.2017.

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice care obțin venituri din oferirea în chirie a bunurilor imobiliare. În perioada ianuarie — mai 2018 SFS a realizat activități pentru sporirea randamentului pe acest segment al administrării fiscale. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat o campanie de informare a cetățenilor cu privire la aspectele legislației ce ține de darea în chirie/locațiune/arendă a bunurilor imobile, plasând 3286 de pliante informative în locuri publice, instituții de stat, sedii ale Direcțiilor de deservire fiscală.

La finele săptămânii trecute Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat o acțiune amplă de verificare a agenților economici din municipiul Chișinău ce practică activitate în domeniul comerțului. În rezultatul acțiunilor întreprinse, din cele 66 controale fiscale efectuate prin metoda verificării operative, au fost stabilite încălcări în cadrul a 62 controale, valoarea sancțiunilor fiscale ce urmează a fi aplicate pentru încălcările constatate constituie 330 mii lei și a sancțiunilor contravenționale — 50,5 miii lei.

A fost publicată lista jurisdicțiilor cu grad sporit de risc și care nu implementează standarde internaționale de transparență. Astfel, există 84 de jurisdicții, adică offshoruri, pe care Comisia Națională a Pieței Financiare le-a identificat ca fiind riscante.

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

Concursul cu genericul „Radiografia economiei Republicii Moldova prin prisma administrării fiscale. Studii de analiză economico-financiară” este organizat de Facultatea Contabilitate a Academiei de Studii Economice din Moldova și se va desfăşura la 24 martie curent, în cadrul Cercului ştiinţific-studenţesc – Analiza economico-financiară a entităţilor

Un proiect de lege ce stabilește aspectul fiscal și contabil al operațiunilor legate de lichidarea afacerii a fost elaborat de Ministerul Economiei. Proiectul prevede completări ce țin de plățile de lichidare, darea de seamă prealabilă cu privire la impozitul pe venit, darea de seamă finală cu privire la impozitul pe venit etc.

Nevoia de finanțare a țării în acest an este în jur de 9% din PIB, ceea ce este sustenabil, iar ţara are o imagine macroeconomică bună, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Liviu Voinea.

Acesta va conține prevederi ce țin de prezentarea dărilor de seamă fiscale, controlul fiscal, stingerea obligațiilor fiscale. Conform proiectului de lege, persoana care practică activitatea de întreprinzător, care se află în proces de lichidare, va fi obligată să prezinte organului fiscal darea de seamă prealabilă cu privire la impozitul pe venit în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării dizolvării și în termen de cel mult 30 de zile de la data întocmirii bilanțului definitiv de lichidare.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.