Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Sectorul IT este unul strategic pentru țara noastră, iar industria IT este foarte competitivă și generează o valoare adăugată mare. În 2018 piața serviciilor IT a ajuns la $154,4 mil. și urmează o creștere estimată de $262,26 mil. până în 2024. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la evenimentul de prezentare a studiului „Jucătorii IT din Republica Moldova — pregătiți pentru prezența la nivel mondial”, care reflectă o analiză a industriei și pieței IT din RM. Studiul elaborat de liderul mondial de market intelligence, International Data Corporation (IDC), trece în revistă politicile Guvernului privind dezvoltarea industriei IT, a parcurilor virtuale, mediul fiscal favorabil și oferă o analiză profundă a componentelor ecosistemului necesar pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor IT.

Probele și mostrele de mărfuri supuse reglementărilor vamale recepționate de la organele vamale și alte autorități publice vor fi verificate de Laboratorul Vamal (LV). Scopul verificării este determinarea corectitudinii clasificării acestora conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor pentru identificarea corespunzătoare a celor ce sunt supuse accizelor, pentru asigurarea sănătății oamenilor și animalelor, precum și protecției mediului înconjurător și în vederea identificării componenței chimice a mărfurilor. În Monitorul Oficial din 5 iulie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 140-O din 29.03.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei privind prelevarea probelor și mostrelor de mărfuri și transmiterea acestora pentru încercări de laborator.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Alb cu roșu fac o floare, Cea mai mândră dintre flori Azi Vă dăruim cu drag Mândra floare — mărțișor! Ziua de 1 martie este un bun prilej pentru fiecare dintre noi de a dărui celor dragi zâmbete, dragoste, voie bună și, evident, câte un mărțișor.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

La stabilirea în Registrul de evidență a echipamentelor de casă și de control a mașinilor de casă și control cu memorie fiscală/imprimantelor fiscale (MCC/IF) ale contribuabililor deja radiați din Registrul Fiscal de Stat, subdiviziunea SFS care a înregistrat MCC/IF adoptă Decizia de radiere din evidență a echipamentelor de casă și control. De asemenea, subdiviziunea va adopta decizia de radiere și în cazul stabilirii în Registrul de evidență a dispozitivelor electronice ale contribuabililor deja radiați din Registrul SFS. Serviciul Fiscal de Stat a plasat spre consultări publice proiectul ordinului SFS privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și control.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Potrivit art.102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Pe lângă veniturile neimpozabile, există venituri pentru care nu se prezintă Declarația? Codul fiscal (CF) stabilește pentru o categorie de venituri reținerea finală a impozitului la sursa de plată, care scuteşte beneficiarul câştigurilor şi veniturilor de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. La categoria veniturilor respective se aplică cote de impunere diferite de cele specificate de art. 15 din CF.

Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 194 din 25 aprilie 2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul a fost elaborat în scopul stabilirii modului de aducere la cunoștință a actelor emise de SFS, precum și a citațiilor. Astfel, conform Regulamentului, actele SFS se expediază destinatarului prin poștă, după caz, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea și confirmarea primirii actului, cum ar fi – telegramă, fax sau e-mail ori se înmânează personal destinatarului.