În trimestrul IV al anului 2020,  forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV din anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 845,6 mii persoane, mai puțin cu 0,5% față de trimestrul IV 2019. Datele arată că în sectorul agricol au activat 165,4 mii persoane sau 19,6% din total, în timp ce numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 123,5 mii, în creștere comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 1,2%,

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 966 din 22 decembrie 2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice, prin care a fost aprobată Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate, precum și Nomenclatorul serviciilor prestate și tarifele la acestea, dar și categoriile serviciilor prestate de ASP cu înlesniri.   Costurile ce țin de prestarea serviciilor cu titlu gratuit sau cu tarif redus se vor acoperi din contul veniturilor Agenției obținute din prestarea serviciilor. De înlesniri la prestarea unor servicii beneficiază persoanele cu dizabilitate, veteranii de război, pensionarii beneficiari de pensii pentru limită de vârstă,

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Prin Legea nr. 356/2022, începând cu anul 2023 de la 6 mii lei până la 12 mii lei este majorat plafonul de constatare a mijloacelor fixe pe care se calculează amortizarea. Luând în considerare circumstanțele economice ale entității, aceasta dorește să utilizeze plafonul existent până în anul 2023 aferent constatării mijlocului fix. Care sunt consecințele fiscale?

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate realizării proiectelor, a fost actualizată.   În Monitorul Oficial din 11 decembrie curent Executivul a publicat Hotărârea nr. 866 din 9 decembrie 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2010.  

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021) Activitatea Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), care activează în calitate de agent de plată (AP) și prestează servicii de eliberare a mijloacelor bănești Beneficiarilor1  din remiteri de bani, expediate de Plătitori2 prin Sistemele de remiteri de bani, existente constă în eliberarea mijloacelor bănești în numerar prin casierie - la ghișeul AP.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Până la 1 ianuarie 2023 va fi pilotată activitatea Centrelor unificate de prestare a serviciilor (Programul-pilot CUPS) în cadrul a 5 misiuni diplomatice și oficii consulare, precum și în 17 autorități ale administrației publice locale de nivel I. Ulterior, în funcție de experiența acumulată, va putea fi asigurată implementarea CUPS-urilor la nivel național.   Cancelaria de Stat propune spre consultare publică proiectul hotărârii cu privire la pilotarea Centrelor unificate de prestare a serviciilor, care va include, la primă etapă, o serie de servicii publice prestate de către Agenția Servicii Publice și Casa Națională de Asigurări Sociale.

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Finanțarea nerambursabilă directă (grant) a organizațiilor necomerciale înregistrate conform cadrului normativ, care activează la nivel local, național și internațional, reprezintă sumele alocate direct din fondurile publice pentru implementarea proiectelor de către ON, menite să contribuie la realizarea acțiunilor sau programelor de interes public general, regional sau local, autorități finanțatoare fiind cele publice centrale (APC) și locale (APL), care oferă granturi pentru implementarea proiectelor ON conform priorităților de dezvoltare stabilite, în baza concursurilor realizate, cu respectarea procedurilor descrise în proiectul regulamentului – cadru cu privire la mecanismul de finanțare nerambursabilă directă a proiectelor organizațiilor necomerciale.

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

Întreprinderea „X” are ca gen activitate producerea uleiului de floarea soarelui, care ulterior se comercializează agenților economici de pe teritoriul Republicii Moldova.  Alte activități întreprinderea „X” nu desfășoară. Având în vedere acest fapt, este obligată întreprinderea„X”să depună în adresa autorităţilor administraţiei publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ? Respectiv, are sau nu calitatea de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, conform prevederilor Titlului VII al Codului fiscal?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind raportarea activității de audit intern, care va substitui Regulamentul privind raportarea activității de audit intern în sectorul public, aprobat prin Ordinul MF nr.113/2011. Documentul propus spre consultare stabilește forma, modul și termenele de prezentare a Raportului cu privire la activitatea de audit. Prevederile actului se vor aplica de subdiviziunile specializate din cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, precum și al autorităților/instituțiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public național. În același timp, acesta nu va fi aplicat de către subdiviziunile de audit intern din cadrul entităților publice care se subordonează direct Parlamentului.

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 161 din 17 decembrie 2020 privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public, ce au ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice, precum și ghidarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Codului etic, Cartei de audit intern și Standardelor naționale de audit intern.   Prevederile Normelor se aplică entităților publice care asigură activitatea de audit intern prin una din următoarele forme:  subdiviziune de audit intern instituită în structura organizațională proprie, audit intern prin asociere sau audit intern pe bază de contract.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.