Pe timbrul de acciz pentru articolele din tutun de import se tipărește codul de bare, iar pe cele autohtone – codul din litere și cifre. Codul de bare, structura și modalitatea de creare a seriei și numărului se aprobă de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), după coordonarea cu Ministerul Finanțelor. În Monitorul Oficial din 14 iunie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 91 din 7 iunie curent cu privire la aprobarea design-ului mărcii „Timbru de acciz”. De asemenea, sunt abrogate cerințele tehnice ale timbrelor de acciz din 18 ianuarie 2012, aflate în uz. Prevederile au intrat în vigoare în ziua publicării.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în colaborare cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova au inițiat discuții publice asupra proiectului Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, care va fi primul document de politici în domeniul horticulturii din Republica Moldova, elaborate după o perioadă îndelungată. La discuții au fost invitați reprezentanți ai mediului academic din domeniu, ai instituțiilor publice și antreprenori, care au venit cu propuneri de ajustare a obiectivelor și activităților la realitățile din sector și vor contribui la “creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și modernizarea pieței”, obiectiv stabilit în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014 – 2020.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică că proiectului regional EU4 Environment va fi lansat vineri, 12 aprilie 2019. În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate acțiunile proiectului EU4 Environment și prioritățile de implementare în Republica Moldova, în perioada anilor 2019–2022. Scopul proiectului este promovarea și implementarea principiului economiei verzi, care stă la baza dezvoltării mai multor domenii de aplicare în țara noastră pentru următorul deceniu. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului și, în special, în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova – 2030.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

Cel mai bine plătit loc de muncă la moment este cel de programator, pentru care se achită 30 mii lei, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu referire la topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante. Cu salariu maxim de 25 mii de lei poate fi remunerat un manager din alte ramuri, iar un conducător auto — cu 20 mii. Salarii între 18-15 mii lei sunt oferite pentru funcții vacante ca manager, montator sisteme de ventilație, inginer tehnolog etc.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Întreprinderea este producător de țigări. Procesul tehnologic de producere a țigărilor presupune un lanț de procese tehnologice consecutiv de la colectarea frunzelor de tutun, dospirea, uscarea, fermentarea, maturarea până la prelucrarea țigărilor și împachetarea lor. Desfășurarea activității de întreprinzător menționate presupune că, întreprinderea, pe lângă producția finală obține și un șir de rebuturi și deșeuri.

Modulul "Organizații non-profit" este o soluție completă dezvoltată pe baza platformelor 1C: Întreprindere 8 și Contabilizare 4.0 pentru a facilita evidența contabilă în cadrul organizațiilor non-profit (ONP). Obiectivele principale sunt automatizarea proceselor de afaceri în ONP-uri, dezvoltarea unui sistem care asigură randamentul și eficiența maximă a proiectelor vizate și contabilitatea separată pe tipuri de activități și surse de finanțare.

Stabilitatea financiară este o condiție în care sistemul financiar poate rezista șocurilor fără a perturba activitatea de intermediere și de alocare eficientă a economiilor spre investiții de capital, se spune în nota informativă la proiectul de lege cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Conform autorilor, proiectul a fost elaborat în vederea constituirii autorității naționale macroprudențiale, care va fi responsabilă de coordonarea realizării politicilor și de prevenirea, reducerea sau eliminarea riscurilor ce amenință stabilitatea financiară la nivel de sistem, precum şi gestionarea situațiilor de criză financiară sistemică.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Potrivit normelor stabilite de Acordul de aplicare a Articolului VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerţ 1994 (GATT 1994), la care RM este parte, și prevederilor Legii nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), sunt stabilite șase metode de determinare a valorii în vamă. Astfel, ar fi bine, mai întâi de toate, a clarifica în ce moment apare necesitatea de aplicare a metodei în baza costului unitar al mărfii sau altfel numită — ,,metoda deductivă”, prevăzută de art. 15 din Legii nr. 1380/1997.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti

Mărimea sprijinului financiar acordat producătorului agricol în cadrul unui an de subvenționare, cumulativ pe toate măsurile de sprijin, nu poate depăși suma de cinci mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători valoarea se majorează cu 50% din valoarea subvenției autorizate. Anterior, mărimea suportului nu depășea trei mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători – 4,5 mil. lei. În Monitorul Oficial din 3 mai 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Cuantumul maxim al subvenției se va stabili ținând cont de primele de asigurare calculate conform tarifelor prevăzute în condițiile speciale de asigurare