(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea acvaculturii cât și păstrarea și restabilirea fondului genetic piscicol; dezvoltarea potențialului științific și tehnologic, introducerea tehnologiilor inovatoare în domeniul acvaculturii capturării resurselor biologice acvatice; prelucrarea și depozitarea materiilor prime ale produselor finite; asigurarea eficienței activităților autorităților de stat în acvacultură și îmbunătățirea cadrului legal de reglementare sunt sarcinile Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentului este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

Conform art.97 alin.(l) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Totodată, potrivit art.21 alin.(l) din Legea nr.62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile între rezidenţi se efectuează în monedă naţională.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul III al anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane. Populația ocupată în perioada vizată a constituit 909,8 mii persoane. Ponderea bărbaților (51,0%), a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu a femeilor (49,0%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 54,3% față de mediul urban cu 45,7%.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Vârsta maximă a solicitanților care pot aplica la Programul „Prima Casă” ar putea fi extinsă de la 45 până la 50 de ani. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima Casă”. Prin acest proiect se urmărește extinderea categoriilor de beneficiari care pot aplica la Programul de stat „Prima casă”, ceea ce va determina reducerea migrației și menținerea forței de muncă, precum și reducerea fenomenului economiei tenebre prin creșterea ratei de angajări oficiale în economia națională și transparentizarea salarizării.

Prețurile de transfer se referă la alocarea de către companiile multinaționale a profiturilor sale către membrii grupului corporativ în scopuri fiscale. Astfel, o companie va alege, în mod normal, să transfere profiturile sale în țări cu rate de impozitare mai mici și să raporteze câștiguri mai mici în țările cu rate de impozitare mai mari.

Guvernul a aprobat în ședința din 4 iulie curent Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova. Obiectivul acestuia constă în reglementarea modului de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele fizice rezidente, a modului de determinare a scutirilor și deducerilor la care are dreptul contribuabilul, a modului de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice rezidente.

Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control (în continuare - Regulament), aprobat prin Ordinul SFS nr. 632 din 18 decembrie 2020 și publicat astăzi, 31 decembrie, în MO al RM (nr. 372-382, art. 1458) a fost elaborat în scopul executării pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor, cât și în legătură cu situația epidemiologică a infecției COVID-19, instituită de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică și Comisiile extraordinare de sănătate publică ale autorităților locale.

Rezidenții parcului pentru tehnologia informației ar putea avea dreptul să activeze conform prevederilor inițiale ale Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației pe toată durata termenului de activitate a parcului, chiar dacă vor fi adoptate legi noi, prin care se va modifică cota sau componența impozitului unic perceput de la rezidenții parcurilor.

Soldul bugetului de stat raportat la produsul intern brut va înregistra o tendință de diminuare în următorii trei ani și va constitui 2,5%. Totodată, se estimează că, în perioada anilor 2020-2022, în medie 18,5% din intrările de împrumuturi externe vor fi direcționate pentru susținerea bugetului, iar circa 81,5% – pentru finanțarea proiectelor investiționale. În Monitorul Oficial din 21 februarie curent a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 56 din 5 februarie 2020 cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”.

Din 1 mai 2019 a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Astfel, cuantumul minim garantat la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. Respectiv, acesta este majorat cu 165 lei.

În luna curentă compania turistică „M” SRL, subiect al IVAO, a fost supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice pentru perioada 2016–prezent. În rezultatul controlului s-a constatat nereflectarea în contabilitate a modalității formării costului pachetului turistic şi reflectarea în contabilitate a unor prețuri mai mici decât valoarea de facto a pachetului turistic.

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.