Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

Primăria municipiului Chișinău informează cetățenii urbei proprietari de bunuri imobiliare despre necesitatea achitării impozitului pe aceste bunuri pentru anul curent, până la data 30 iunie 2021 (conform prevederilor art. 282 Cod fiscal), ținând cont de faptul că, începând cu anul curent, nu se mai aplică reducerea de 15% pentru achitarea până la 30 iunie a sumei integrale a impozitului pe bunurile imobiliare calculat, în contextul modificărilor adoptate la Codul fiscal, fiind abrogat alin. (2) al art. 282.   Onorarea obligației fiscale se face cu Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare direct la oficiile poștale, oficiile bancare sau on-line prin serviciul guvernamental de plăți electronice www.mpay.gov.md prin selectarea serviciului „Achitarea impozitului pe bunurile imobiliare (cu aviz de plată)".

Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2021) sunt: o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice; consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice; susținerea mediului de afaceri, se spune în nota informativă a proiectului.  

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Promovarea unor modificări a cadrului legal de reglementare și susținere a businessului de familie, reglementarea statului juridic în domeniul meșteșugăritului tradițional, reducerea reglementărilor din partea statului în domeniul agricol, modificări în procedura de achiziții publice, elaborarea unor mecanisme de stimulare a businessului inovativ și facilitarea accesului la finanțe în perioada post Covid sunt primele domeniile în care reprezentanții mediului de business din RM pot solicita suport și consultanță.  Oficiul pentru promovarea intereselor antreprenorilor, un nou instrument care va activa pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), a fost lansat astăzi, 25 mai. CCI a semnat un Memorandum de colaborare cu compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Autoritățile își propun crearea unui mecanism fiabil, flexibil și eficient pentru livrarea cetățenilor și persoanelor juridice a rezultatelor fizice ale prestării serviciilor publice solicitate, ceea ce va exclude necesitatea deplasării la sediul prestatorilor serviciilor respective, minimalizând la maximum interacțiunea dintre oameni. Cancelaria de Stat în colaborare cu IP „Agenția de Guvernare Electronică” au elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).   În nota proiectului se constată că în momentul de față în procesul solicitării unor servicii publice solicitanții nu beneficiază de livrarea fizică a actelor necesare (cu excepția livrării de către ASP în unele regiuni ale RM,

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

În luna ianuarie 2021 volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și în comerțul cu servicii prestate populației a sporit, indicând o îmbunătățire a cererii din partea populației, se constată în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, comerțul intern de bunuri cu amănuntul în perioada de raportare  s-a majorat cu 6,6% (în prețuri comparabile), până la 4,8 mld. lei, iar serviciile prestate populației – cu 8,6% (în prețuri comparabile), însumând 1,7 mld. lei.   Totuși, volumul schimburilor comerciale între întreprinderi continuă să scadă, cifra de afaceri în ianuarie 2021 diminuându-se în comerțul de bunuri cu ridicata cu 12,2%

Producția industrială (serie brută) s-a majorat cu 3,0% în lunile ianuarie-martie 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de indicatorii la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+24,2%). Totodată, în perioada de referință s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă cu 12,7% și în industria prelucrătoare – cu 2,8%.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a majorat cu 1,7% comparativ cu ianuarie-martie 2020 ca rezultat al creșterii producției și furnizării energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 17,6%.

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Prețurile producătorului la produsele agricole în anul 2020 faţă de anul 2019 au crescut cu 22,5%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale în anul 2020 prețurile s-au majorat în medie cu 32,4% față de anul 2019, creșteri mai mari fiind înregistrate la culturile bostănoase (cu 71,2%), fructe şi pomuşoare (cu 48,4%), struguri  (cu 47,9%), floarea-soarelui (cu 45,1%), porumb (cu 35,2%). În același timp, s-au micșorat preţurile de vânzare la cartofi – cu 18,9% și alte legume – în medie cu 8,7%.   La produsele animaliere preţurile medii de vânzare s-au diminuat cu 4,3% comparativ cu anul 2019, fiind diminuate preţurile producătorului la porcine (în masă vie – cu 10,6%),

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Colectarea eficientă şi deplină a obligațiilor fiscale reprezintă o piatră de temelie a unui sistem de impozitare echitabil. Nivelul de conformare voluntară a contribuabililor, măsurat prin nivelul de declarare a impozitelor şi taxelor la buget constituie un indicator de bază al performanței sistemului de administrare fiscală.

În luna mai 2021, producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna corespunzătoare a anului precedent cu 11,6% pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în luna mai 2020 față de aceeași lună din anul 2019 cu 12,9%. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), majorarea volumului producției în luna mai curent față de luna mai 2020 a fost influențată de creșterile în industria extractivă cu 17,6%, în industria prelucrătoare – cu 11,4% și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 12,3%, generând creșterea producției per total industrie cu, 0,5%, 10,1% și 1,0% respectiv.