Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt persoanele juridice și fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova specificate în articolul 277 din Codul fiscal.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind asumarea angajamentelor multianuale, elaborat întru executarea art.66 alin.

În contextul instituirii, începând cu 22 ianuarie, a noi măsuri temporare pentru a opri răspândirea COVID-19, inclusiv desfășurarea procesului educațional online, autoritățile vin cu precizări privind implementarea măsurilor de susținere în perioada pandemiei COVID-19, ce vizează acordarea indemnizației pentru salariații cu copii în vârstă de până la 12 ani, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim fizic și  acordarea zilelor libere angajaților care se vaccinează împotriva COVID-19.

În rezultatul efectuării controlului de către inspecția financiară, la o entitate a fost depistat o majorare neargumentată a cheltuielilor prin acordarea unui premiu. Conform deciziei organului de control, entitatea urmează să înlăture acțiunea săvârșită prin returnarea premiului. Cum urmează de reflectat în rapoartele fiscale returul acestor mijloace bănești?   Aspectul juridic privind reținerea din salariu   Potrivit alin. (1) art. 148 din Codul muncii (CM),  reţinerile din salariu se pot efectua doar în cazurile prevăzute

În primul trimestru al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a însumat 63,7 mld. lei, prețuri curente de piață, fiind în descreștere în termeni reali cu 2,4% față de trimestrul I 2022 pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, PIB în ianuarie-martie anul curent s-a redus cu 2,2% comparativ cu primul trimestrul al anului 2022 și a crescut cu 1,1% comparativ cu trimestrul patru al anului trecut.

Măsurile anterioare de politică monetară aprobate de Banca Națională a Moldovei creează condiții pentru diminuarea ulterioară a inflației

În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

În anul 2019 angajatorul mi-a înmânat carnetul de muncă în care erau înregistrate datele despre activitatea mea de muncă începând cu anul 1986. În curând voi atinge vârsta de pensionare, dar am constatat că mi s-a pierdut carnetul de muncă. Cum voi putea confirma că am activat începând cu anul 1986 dacă la momentul pensionării nu voi dispune de carnetul de muncă?

Pentru a identifica elementele care diferențiază contractul individual de muncă de contractul de prestări servicii (contractul civil) vom supune atenției câteva comentarii care privesc atât natura juridică

Criteriul cel mai mic preț ar putea să nu mai fie utilizat în mod separat în calitate de criteriu unic sau decisiv în cadrul procedurilor de achiziții publice

Începând cu 1 ianuarie 2026, va fi introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS). Astfel, prin Legea nr. 228 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice).

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Controlul activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) va putea fi efectuat prin controale inopinate, în cazul dacă există informații susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, privind existența unor situații de avarie, de incident sau de încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranță

Pe parcursul lunilor februarie și martie curent, autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale UAT vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/ instituțiilor bugetare” și, respectiv, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD), precum și în format de hârtie.

Conform Acordului privind determinarea valorii în vamă (în continuare – Acord), valoarea tranzacţiei reprezintă preţul plătit sau de plătit pentru marfa importată. În cazul software-ului importat pe disc, bunurile importate constau din: i - conţinutul software (datele sau instrucţiunile înregistrate) şi ii - discul sau alt suport

Ajustarea valorilor ce servesc drept criterii pentru clasificarea întreprinderilor, stabilite în cap.II din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Economiei, analiza impactului asupra acestuia fiind propusă pentru consultări publice. Autorii documentului consideră că implementarea prevederilor proiectului va asigura antreprenorilor accesul la instrumentele disponibile de susuținere a afacerilor.   Astfel, drept întreprinderi micro ar putea fi definite cele care realizează o cifră anuală de afaceri sau dețin active totale de până la 18 mil. lei. La moment, în această categorie sunt incluse cele cu până la 9 salariați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 9 mil. lei.

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

În cadrul ședinței Grupului de lucru 5 de pe platforma Consiliului Economic a fost prezentată noua versiune a proiectului

În anul 2022, Venituri au fost acumulate în sumă de 33 mlrd. 796 mil. 71,0 mii lei, iar cheltuielile au fost executate în sumă de 33 mlrd. 745 mil. 261,1 mii lei.