As vrea sa precizez dacă în cazul în care o companie prestează servicii (nu este magazin online) si site-ul urmează să fie conectat la un sistem de plati online (www.bpay.md), atunci automat site-ul devine sau nu un magazin online (cu necesitatea achitarii taxelor respective)? Pentru acceptarea plaţilor online prin intermediul cardului bancar trebuie ca compania să deţină casa de marcat şi să emită bon fiscal la fiecare comandă primită?

Poate persoana fizică cetățean al RM să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută – părintele său? Părintele locuiește împreună cu unul dintre copiii săi, a atins vârstă de pensionare și nu este angajat în câmpul muncii. În cazul în care persoana mai are doi frați, aceștia vor avea dreptul de a a beneficia de scutire pentru persoana întreținută – părinte?

În Registrul de stat al unităților de drept ținut de Agenția Servicii Publice sunt incluse 13364 de organizații necomerciale. Astfel, în perioada 6 septembrie 2019 – 15 octombrie 2019 au fost create 93 de organizații noi. Totodată, la începutul anului curent (în luna februarie), erau înregistrate 12 338 organizații necomerciale. În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal, organizație necomercială este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

O persoană fizică angajată ca zilier la întreprinderea A SRL a acordat în arendă un tractor aceleiași entități. Ce dări de seamă aferente impozitului pe venit urmează să prezinte entitatea în acest caz și cum se vor reflecta plățile pentru serviciile prestate ca zilier și pentru arenda tractorului?

Organizația Obștească în cadrul activităților prevăzute în statut, achita din mijloace cu destinație speciala angajaților si/sau membrilor săi alte plăti decât cele salariale, de exemplu diurne, compensarea cheltuielilor de deplasare, plata pentru locațiunea imobilului, închirierea automobilului etc. Achitarea acestor plăti constituie încălcarea cerințelor prevăzute la art. 52 lit. d) din Codul fiscal al RM?

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Pachetul de acte legislative propus pentru reformarea domeniului fiscal conține modificări și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prin care se propun modificări majore ale cotelor contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale achitate de angajatori. Angajatorii din sectorul privat, din instituțiile de învățământ superior și instituțiile medico-sanitare, începând cu 1 octombrie 2018, vor achita în loc de 23% la 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2018 doar 18%. Astfel, se propune reducerea cotei procentuale cu 5%.

Serviciul Fiscal de Stat anunță lansarea ediției speciale a concursului „Loteria Fiscală” dedicată sărbătorilor de Paști. Aceasta se va desfășura în perioada 1 martie – 27 aprilie 2020, iar extragerea celor 100 de premii speciale va avea loc la data de 18 mai 2020. Amintim că, potrivit cadrului de reglementare aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.657 din 17 decembrie 2019, fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani devine automat participant la „Loteria fiscală” dacă deține un card bancar emis de orice bancă licențiată din Republica Moldova și achită orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 lei cu cardul. În cadrul concursului trimestrial, vor fi desemnați 175 de câștigători de premii a câte 1000 lei fiecare.

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea sumei stabilite la art. 33 din Codul fiscal.

În anul 2015 compania a importat un mijloc fix şi l-a inclus în capitalul social din contul profitului nerepartizat al anului 2007. Se va impozita suma respectivă ţinând cont că conform art. 20 z10 din CF dividendele achitate pentru perioadele până la 2008 nu se impozitează?

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2010, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

Se permit spre deducere cotizațiile de membru a entității din Republica Moldova în asociații de producători care se afla în afara Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal (CF), se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

În vederea susținerii activității de întreprinzător, prin actele normative au fost instituite mai multe mecanisme de susținere a mediului de afaceri pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică asupra economiei. În continuare vom menționa mecanismele de susținere destinate și aplicate inclusiv întreprinderilor individuale (întreprinzătorilor individuali) (în continuare – ÎI). Situația I. ÎI nu a avut salariați în perioada septembrie 2019- februarie 2020  

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.